Fondul de salarii al ANRE creşte cu 19% în 2019. Instituţia oferă printre cele mai mari salarii din România, preşedintele ia 10.000 de euro
Cheltuielile de personal al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) vor fi, în 2019, de 101,4 milioane de lei, potrivit bugetului pentru 2019, cu aproape 19% mai mult decât cele specificate în bugetul pe 2018: 85 de milioane de lei. Cheltuielile salariale în bani vor fi de 96,6 milioane de lei, în creştere tot cu aproape 19%.
Angajaţii ANRE primesc şi beneficii în natură, sub forma tichetelor de masă şi a tichetelor de vacanţă, suma totală ridicându-se la 1,94 milioane de lei. În bugetul anului 2018, aceste beneficii în natură au totalizat doar 1,04 milioane de lei, pentru că în 2018 angajaţii Autorităţii nu au primit tichete de vacanţă, iar în 2019 le vor primi.
Revenind la cheltuielile în bani, salariile de bază cresc de la 55,4 la 71 de milioane de lei, indemnizaţiile de conducere de la 3,9 milioane la 4,18 milioane, iar sumele plătite cu titlu de spor de vechime de la 11,6 milioane de lei la 15,4 milioane. Scad sumele plătite pentru orele suplimentare, de la 6,53 milioane de lei la 1,18 milioane de lei.
ANRE nu se finanţează de la bugetul de stat, ci din taxe şi tarife de la companiile din domeniul energiei electrice, termice şi a gazelor, pe care le impune în fiecare an, şi care sunt apoi plătite de consumatori, prin facturi.
Acest buget, care a fost publicat în Monitorul Oficial pe 20 decemebrie, va fi cu siguranţă modificat, pentru a include, la venituri, şi noua taxă anuală pe cifra de afaceri de 2%, introdusă din 2019 prin Ordonanţa Teodorovici-Vâlcov, apărută ulterior adoptării bugetului ANRE. Taxa este de fapt majorarea de 20 de ori a actualului tarif care trebuie plătit, în fiecare an, de orice companie care are licenţă de la ANRE, care acum este de 0,1% din cifra de afaceri.
Acum, în bugetul pe 2019 publicat în Monitorul Oficial, veniturile din contribuţii/tarife anuale, sunt estimate la 109 milioane de lei, în condiţiile în care sunt strânse din contribuţia de 0,1%. Nu este foarte clar ce se va întâmpla cu cele peste 2 miliarde de lei estimate să se strângă din cei 2%. Consilierul pe probleme economice al premierului şi cel socotit creator al Ordonanţei, Darius Vâlcov, a spus că sumele nu vor fi transferate la bugetul de stat, ci vor fi folosite de ANRE pentru susţinerea consumatiorilor vulnerabili.
ANRE este instituţia care oferă printre cele mai mari salarii din România. Spre exemplu, potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui ANRE, Dumitru Chiriţă, acesta a încasat în 2017 115.000 de lei în condiţiile în care a fost numit în această funcţie la jumătatea lui octombrie. Aşadar, primeşte un venit salarial net de peste 10.000 de euro lunar.
Tocmai din cauza tentaţiei acestor salarii apar situaţii de rudenie la ANRE. După ce actualul preşedinte al instituţiei, fostul parlamentar PSD Dumitru Chiriţă, a fost numit în această funcţie, a apărut informaţia că în instituţia pe care o conduce lucrează şi fiica sa, Ioana Chiriţă, la departamentul juridic. Ioana era deja angajată ANRE când Dumitru Chiriţă a fost nominalizat preşedinte, deci noul şef al Autorităţii nu poate fi acuzat că şi-a angajat fata în instituţie. Tot atunci, scriam şi că la ANRE era angajată, la serviciul contecios, Anne Marie Rilling, o apropiată a unul fost preşedinte al Autorităţii, Marius Dan Plaveti.
Iar cea mai nouă situaţie a fost angajarea Nicoletei Iancu, nora deputatului PSD Iulian Iancu, în postul de Expert la Serviciul relaţii publice şi comunicare, după absolvirea unui concurs. După ce am scris acest lucru, ANRE a secretizat inclusiv rezultatele obţinute de candidaţii la posturi, făcând publice doar nişte coduri asociate persoanelor care au participat la concursuri, nu şi numele candidaţilor, pentru a nu se mai cunoaşte identitatea celor care se angajează acolo. Detalii, aici:
După ce s-a aflat că a angajat-o pe nora deputatului PSD Iulian Iancu, ANRE nu mai publică numele viitorilor angajaţi, ci doar coduri numerice