Incertitudinile privind necesităţile de capital ale primelor patru bănci din Grecia ar putea duce la amânarea privatizării celui de-al treilea grup bancar, Eurobank, în ceea ce ar trebui să reprezinte un vot de încredere pentru sistemul bancar şi pentru perspectivele Eurobank de a redeveni o instituţie privată.
National Bank of Greece, Piraeus, Eurobank şi Alpha sunt incluse în testele de stres care vor arăta dacă injecţia de capital din 2013, de 28 de miliarde de euro (37,89 miliarde de dolari), a fost suficientă pentru a absorbi viitoarele şocuri, în condiţiile creşterii creditelor neperformante.
Dar discuţiile prelungite cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI au amânat publicarea rezultatelor testelor de stres, care ar fi trebuit anunţate la începutul lunii ianuarie.
‘Există discuţii între autorităţile elene şi reprezentanţii FMI, UE şi BCE dacă poate fi redus indicele de adecvare a capitalului Tier 1, de la 9% la 8%’, a declarat recent, pentru Reuters, un bancher care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Acesta a adăugat: ‘Atena vrea ca indicele de adecvare a capitalului Tier 1 solicitat să fie scăzut la 8%, aşa cum se cere băncilor europene’.
Banca Centrală a Greciei a amânat publicarea rezultatelor testelor de stres, deoarece reprezentanţii UE, BCE şi FMI nu au clarificat cerinţele de capital impuse băncilor elene.
‘Ne-am exprimat temerile privind amânarea publicării rezultatelor testelor de stres şi a necesităţilor de capital pentru băncile de importanţă sistemică’, a declarat, joi, pentru Reuters, preşedintele HFSF, Christos Sclavounis.
Eurobank intenţionează să emită acţiuni noi în valoare de două miliarde de euro (2,71 miliarde de dolari) pentru a-şi majora capitalul până în martie, în încercarea de a redeveni o instituţie privată. HFSF deţine 95% din acţiunile băncii. Vânzarea cu succes a noilor acţiuni Eurobank ar îmbunătăţi încrederea investitorilor în Grecia.
O reducere a indicelui de adecvare a capitalului Tier 1 ar însemna că băncile elene au nevoie de mai puţin numerar, dar ar putea fi mai dificil pentru ele să atragă investitori privaţi. Însă, Guvernul vrea să poată accesa banii rămaşi la HFSF, vehiculul care s-a ocupat de recapitalizarea principalelor bănci elene, pentru a acoperi deficitul de finanţare, estimat de FMI la 11 miliarde de euro.
Luna trecută, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos, a avertizat că instituţiile elene de creditare vor avea nevoie, probabil, de noi capitaluri după publicarea testelor de stres la finele acestei luni.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante, ca urmare a recesiunii prelungite.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost şi Alpha Bank.