Fondul din care e finanţată sănătatea a avut deficit de 3,3 miliarde de lei în primele 11 luni din 2022, cel puţin dublu faţă de cel din 2021

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Deficitul Fondului Sănătăţii se ridică la 3,33 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2022 şi e cel puţin dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2021, potrivit analizei Economica.net.

De unde vin banii la Fond

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a avut venituri totale de 48 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2022, cu 8,5% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2021, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

Peste 75% din veniturile totale ale Fondului Sănătăţii reprezintă încasări din CASS în primele 11 luni ale anului 2022, potrivit analizei Economica.net.

Defalcat, încasările obţinute la Fond din contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii se ridică la 36,38 de miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2022 şi sunt cu 11,37% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2021, reiese din execuţiile Fondului, analizate de Economica.net.

Peste 16% din veniturile Fondului sunt subvenţii.

Subvenţiile sunt a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în primele 11 luni ale anului 2022. Subvenţiile primite de Fond se apropie de 7,9 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2022 şi sunt cu 3,1% mai mici decât cele virate la Fond în primele 11 luni ale anului 2021, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile vărsate la FNUASS scad în primele 11 luni ale anului 2022, după doi ani consecutivi de creştere susţinută în perioada analizată.

Clawback – al treilea pilon pe care se susţine sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Încasările din clawback, o taxă pe cifra de afaceri aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor începând cu anul 2009, se apropie de 3,7 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2022 şi sunt cu 6,7% mai mari decât cele realizate în primele 11 luni ale anului 2021, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

“Taxa clawback se aplică în mod diferenţiat pentru medicamente inovative pentru care reprezintă 25% din preţul de raft al medicamentelor, pentru generice produse local, taxa e 15% din preţul de raft al medicamentelor, iar pentru generice şi biosimilare din import, taxa clawback e 20% din preţul de raft al medicamentelor. Din cauza modului în care se calculează taxa clawback şi anume la preţul de raft care include adaosurile pentru distribuţie şi farmacii, taxa clawback pentru un medicament generic compensat integral este cu 6-8% mai mare decât stipulează Legea 53/2020. Medicamentele generice cu preţ de producător sub 25 lei reprezintă 85,4% în volum şi 34,3% în valoare din consumul total de medicamente cu prescripţie din România. Aşadar medicamentele generice tratează marea majoritate a populaţiei. Fără medicamentele generice, cheltuielile cu medicamentele inovative ar fi nesustenabile. Soluţia APMGR este scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice cu 6-8%, reprezentând procentul care este plătit suplimentar de către medicamentele generice. Aceasta măsură ar asigura continuitatea medicamentelor generice accesibile pentru pacienţi şi ar îmbunătăţi capacitatea de finanţare a autorităţilor pentru medicamentele inovative”, a explicat pentru Economica.net Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR.

Citeşte şi:

Cum am cheltuit banii colectaţi la Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din Fond se ridică la 51,35 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2022 şi sunt cu 12% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2021, reiese din analiza Economica.net.

Defalcat, pentru produse, materiale, dispozitive medicale, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 14,95 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2022, cu 11% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2021, potrivit execuţiilor Fondului, comparate de Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi am plătit din FNUASS 12,35 de miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2022, cu 7,16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2021, reiese din execuţiile Fondului, analizate de Economica.net.

Valoarea transferurilor între unităţi ale administraţiei publice a ajuns la 10,79 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2022 şi este cu aproape 2% mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2021.

• Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice, în baza legii salarizării unice.

Cheltuielile din FNUASS cu asigurările şi asistenţa socială au depăşit 5,6 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2022 şi sunt cu 57% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2021, reiese din analiza Economica.net.