Fondul Proprietatea: Profit global mai mare cu 113%, în primul semestru

„Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele şase luni ale anului 2019 a fost câştigul net nerealizat aferent participaţiilor la valoarea justă prin profit sau pierdere, în sumă de 1.031,6 milioane lei, în principal aferent OMV Petrom SA, ca urmare a evoluţiei pozitive a preţului acţiunii acestei companii (impact de 

543,7 milioane lei, creştere a preţului acţiunii de 32,1%) şi Hidroelectrica SA, ca urmare a evaluării deţinerii Fondului în această companie (impact total de 259 milioane lei). Venitul brut din dividende în valoare de 680,8 milioane lei a avut de asemenea o contribuţie semnificativă la profitul înregistrat în primele şase luni ale anului 2019 (cele mai importante sume au fost primite de la Hidroelectrica SA – 358,7 milioane lei şi OMV Petrom SA – 152,9 milioane lei)”, se arată în raportul publicat de FP.

Veniturile nete din activitatea operaţională au fost în S1 2019 de 1,73 miliarde de lei, mai mult decât duble faţă de cele înregistrate în primele şase luni din 2018, de 838,1 milioane de lei.

Capitalurile proprii la 30 iunie 2019 au fost de 10,73 miliarde lei, în creştere cu 9,2% comparativ cu valoarea de la 31 decembrie 2018, de 9,83 miliarde lei.

Preţul acţiunii FP a crescut în primul semestru după scăderea semnificativă de la sfârşitul anului 2018, determinată de publicarea şi intrarea în vigoare a OUG nr. 114/2018. În data de 30 mai 2019, preţul acţiunii a atins pentru prima dată pragul de 1 leu, valoarea nominală stabilită de statul român înainte de listarea Fondului la
Bursa de Valori Bucureşti, pentru despăgubirea persoanelor cărora nu le-au putut fi returnate în natură proprietăţile confiscate de regimul comunist. Preţul acţiunii a continuat să crească şi în luna următoare, atingând un nivel record de 1,10 lei pe acţiune în data de 6 iunie 2019.

În cursul primelor şase luni ale anului 2019, Fondul a vândut întreaga participaţie de 2,4% în BRD Groupe Societe Generale SA, pentru o valoare totală de 200,9 milioane lei.

De asemenea, Fondul a înregistrat venituri brute din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 680,8 milioane lei. Similar cu anul 2018, Guvernul a cerut companiilor deţinute de stat să aplice o rată de distribuire a profitului de 90%. Veniturile brute din dividende pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2019 includ dividendele de la companiile din portofoliul Fondului, în principal Hidroelectrica SA (358,7 milioane lei), OMV Petrom SA (152,9 milioane lei), CN Aeroporturi Bucureşti SA (68,0 milioane lei), Alro SA (33,3 milioane lei), Nuclearelectrica SA (26,7 milioane lei), BRD Groupe Societe Generale SA (18,3 milioane lei) şi Engie România SA (16,4 milioane lei).

Activitatea şi lichiditatea Fondului ar putea fi afectate pe parcursul următoarelor şase luni de o serie de riscuri şi incertitudini, precum cele legate de industria petrolului, a gazelor naturale şi a energiei electrice, performanţa Fondului fiind în mare măsură corelată cu performanţa companiilor din portofoliu şi cu industriile şi pieţele în care acestea operează.

„Fondul are o expunere semnificativă faţă de companiile din industria petrolului, a gazelor naturale şi a energiei electrice şi, prin urmare, performanţa şi lichiditatea Fondului vor fi corelate cu performanţele acestor industrii. Aceşti factori de risc au afectat, de asemenea, activitatea Fondului în cursul perioadei comparative de
şase luni încheiate la 30 iunie 2018″, se scrie în raport.

Alte riscuri sunt cele legate de deciziile politice (OUG nr. 114/2018). Principalele prevederi ale formei actuale a OUG cu impact asupra portofoliului Fondului sunt legate de plafonarea pre/ului gazelor pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică care furnizează căldură în sistem centralizat la 68 Lei/MWh până la 28
februarie 2022 şi plafonarea preţului energiei electrice la nivelul producătorilor pentru consumatorii casnici la un preţ stabilit de către ANRE, ceea ce afectează semnificativ profitabilitatea companiilor Fondului din sectorul energetic.

Reprezentanţii companii le mai menţionează printre posibilele riscuri pe cele privind noul cadru de reglementare pentru sectorul energetic. Cu toate că a fost aprobat un nou cadru de reglementare pentru perioada 2019 – 2023 pentru companiile de distribuţie care activează în sectorul energetic (energie electrică şi gaze naturale), există riscul ca aspecte importante ale acestei metodologii, cum ar fi RRR (Rata reglementată de rentabilitate), să fie modificate în cursul perioadei de reglementare. RRR este utilizată în calcularea tarifului la energie şi împreună cu celelalte elemente incluse în cadrul de reglementare afectează în mod semnificativ activitatea şi profitabilitatea acestor companii.

Alte riscuri, ar putea fi cele legate de legislaţia privind guvernanţa corporativă. Există un risc de întârzieri şi omisiuni în punerea în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă pentru societăţile de stat (OUG nr. 109/2011), „în contextul încercărilor actuale ale majorităţii parlamentare de a reduce legislaţia deja fragilă privind guvernanţa corporativă”. Modificările discutate sunt, în opinia reprezentanţilor FP, un pas semnificativ înapoi, iar riscul de corupţie şi de distrugere a valorii în aceste companii vor creşte semnificativ.

Un alt risc semnalat este relaţionat cu performanţa slabă a companiilor din portofoliul Fondului administrate defectuos. Fondul deţine participaţii semnificative în societăţi controlate de statul român.

„Experienţa trecută arată că managementul acestor companii, deseori înlocuit după schimbările guvernamentale, este desemnat politic şi nu este numit pe baza competenţelor profesionale, deseori expertiza acestuia în industria în care compania operează fiind grav limitată, dacă nu inexistentă”, se mai arată în raport.

Totodată, reprezentanţii FP vorbesc şi despre riscuri legate de Brexit. Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea determina anumite implicaţii asupra activităţii Fondului, din punct de vedere al reglementărilor şi al conformităţii, printre acestea fiind: necesitatea de a respecta Cerinţele de Publicare şi Transparenţă din Marea Britanie (UK Disclosure and Transparency Rules), precum şi cele ale UE şi cerinţele suplimentare pentru Comitetul de Audit şi Evaluare.

„Managementul Fondului va continua să monitorizeze evoluţia Brexit şi va implementa măsurile necesare pentru a respecta toate legile şi regulamentele relevante”, susţin reprezentanţii Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea a fost înfiinţat în data de 28 decembrie 2005 ca societate pe acţiuni, funcţionând ca societate de investiţii de tip închis. Începând cu data de 25 ianuarie 2011, acţiunile Fondului sunt listate pe BVB.