Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.
Economica.net a analizat execuţiile FNUASS din primele 11 luni ale anului şi iată care sunt cele mai importante concluzii:
Subvenţiile virate la Fond depăşesc 6,65 de miliarde de lei şi sunt de aproape patru ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019. De asemenea, în primele 11 luni s-au virat la FNUASS cele mai mari subvenţii din aceeaşi perioadă (ianuarie – noiembrie) a ultimilor şapte ani, arată analiza Economica.net.
În acest context, deşi continuă să aibă deficit, creşterea sa e nesemnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. Concret, Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a avut deficit de 2,52 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2020, cu circa 1% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, reiese din analiza Economica.net.
Contribuţiile de asigurări de sănătate, subvenţiile şi taxa clawback sunt – în această succesiune – cele mai mari surse de bani la Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2020, arată statistica Economica.net. Veniturile din CASS şi din taxa clawback sunt însă mai mici decât în perioada identică a anului 2019, arată calculele Economica.net.
Iată, pe larg, cum arată execuţia Fondului Sănătăţii la final de an:
Plăţile totale făcute din Fondul Sănătăţii se ridică la 41,6 miliarde de lei şi sunt cu 11,42% mai mari decât în perioada identică din 2019.
Defalcat, plăţile făcute din FNUASS pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitive medicale acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au ajuns la 12,33 de miliarde de lei în primele 11 luni şi sunt cu 3,11% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată analiza făcută de Economica.net.
Plăţile din Fond pentru serviciile medicale acordate în unităţile sanitare cu paturi în primele 11 luni se ridică la 10,45 de miliarde de lei şi sunt cu 6,3% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată statistica Economica.net.
Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 9,87 de miliarde de lei în primele 11 luni din acest an şi sunt cu 12,88% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, reiese din analiza Economica.net. Finanţarea creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţi sanitare publice, aflate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, se suportă din bugetul FNUASS prin transferuri către spitale.
FNUASS a avut încasări totale de peste 39 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2020, cu 12,17% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, arată analiza Economica.net.
Subvenţiile virate la FNUASS în primele 11 luni au ajuns la 6,65 de miliarde de lei şi sunt de aproape patru ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2019, reiese din analiza făcută de Economica.net.
Mai mult, analiza Economica.net relevă faptul că în primele 11 luni din acest an s-au virat cele mai mari subvenţii la Fondul Sănătăţii din aceeaşi perioadă a ultimilor şapte ani.
Taxa clawback a adus la FNUASS 3,47 miliarde de lei în primele 11 luni din 2020, cu 2,38% mai puţin decât în perioada identică a anului 2019.
Clawback este o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor.
Contribuţiile de asigurări de sănătate virate la Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2020 se ridică la 28,9 miliarde de lei şi sunt cu numai 1,69% mai mici decât în perioada identică a anului 2019, reiese din analiza Economica.net.