Efectele taxelor introduse din 2023 la Sănătate: au crescut încasările din CASS, dar Fondul Sănătăţii are deficit de 4,5 miliarde lei, cu peste 40% mai mare decât în primele opt luni ale anului trecut

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Reţinem câteva idei importante din execuţia Fondului Sănătăţii în primele opt luni:

Deciziile luate de guvern care au vizat eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, includerea tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, precum şi majorarea salariului minim au avut efectul dorit de executiv: au crescut încasările din CASS cu 38% în ianuarie – august 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
Cu toate acestea, Fondul din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate continuă să aibă deficit. Pe de o parte, din cauza scăderii subvenţiilor virate de stat, pe de altă parte, fiindcă măsurile luate de guvern pentru a creşte încasările din CASS sunt insuficiente pentru a aduce Fondul în echilibru. Aceasta pentru că multe dintre deciziile guvernului prin care a căutat creşterea încasărilor la Sănătate îi vizează tot pe cei care cotizau deja la sănătate.
Încasările din CASS de la peste 6 milioane de asiguraţi care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu pot aduce Fondul în echilibru. O soluţie sustenabilă pentru a acoperi deficitul e ca guvernul să recurgă la măsuri nepopulare precum creşterea numărului de plătitori de CASS din rândul celor scutiţi de la plata contribuţiei, dar aceasta rămâne o decizie strict politică.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii în primele opt luni

FNUASS a avut venituri totale de 46,17 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024, cu aproape 27% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Încasările din contribuţii de asigurări de sănătate se ridică la 40,4 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024 şi sunt cu 38% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023.
În aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru concedii şi indemnizaţii şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea încasărilor la FNUASS din contribuţii de asigurări cu 38% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, şi, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 guvernul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, conform analizei Economica.net.

Reamintim care sunt deciziile guvernului care au ca efect direct creşterea încasărilor din CASS în primele opt luni din 2024:

Salariul minim brut pe economie a fost majorat la 1 octombrie cu 10% şi a ajuns la 3.300 de lei, iar la 1 iulie 2024 a fost majorat cu aproximativ 12% şi a ajuns la 3.700 de lei.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

• Salariile minime nete din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol au rămas aceleaşi de la 1 noiembrie 2023 cu cele dinainte de majorarea salariilor brute din aceste domenii, operată prin OUG 93/2023. Actualizarea nivelurilor salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol a fost necesară pentru pentru a menţine neschimbate valorile nete ale salariilor minime din aceste industrii, după ce guvernul a decis că angajaţii din domeniile antemenţionate vor plăti CASS începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, potrivit Legii nr. 296 din 2023, conform unei analize Economica.net, publicate anul trecut.

August 2024 e opta lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296/2023.

În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.

Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.

Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Taxa clawback, al doilea pilon pe care se bazează finanţarea FNUASS

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 3,7 miliarde de lei în ianuarie – august 2024 şi sunt cu 15% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Subvenţii semnificativ mai mici virate la FNUASS în ianuarie – august decât în urmă cu 12 luni

Subvenţiile primite de Fondul Sănătăţii au ajuns la 1,97 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024 şi sunt cu 50% mai mici decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net care a comparat execuţiile Fondului.

Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din Fondul Sănătăţii se ridică la 50,6 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024 şi sunt cu 28% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale acordate pacienţilor în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate am plătit din Fondul Sănătăţii 17 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024, cu aproape 33% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale şi alte unităţi sanitare cu paturi în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS peste 11 miliarde de lei în perioada ianuarie – august 2024, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2023.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 9,8 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024, iar suma de la acest capitol al execuţiei Fondului e cu 22% mai mare decât cea cheltuită cu 12 luni în urmă, arată analiza Economica.net. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru asigurări şi asistenţă socială am plătit din Fondul Sănătăţii aproape 3,7 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2024, cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.