Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Iată succint concluziile analizei execuţiei FNUASS în primele zece luni:

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate are deficit de 5,67 de miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an, cu 1% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese din analiza Economica.net asupra execuţiilor Fondului.
Menţinerea deficitului Fondului la peste un miliard de euro în perioada analizată şi în creştere simbolică faţă de cel din aceeaşi perioadă a anului trecut ne arată că măsurile executivului privind introducerea unor taxe noi la Sănătate începând cu 2023 sunt insuficiente ca să aducă Fondul în echilibru.

Încasările din contribuţii de asigurări de sănătate au crescut cu 38% în ianuarie – octombrie 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, efect direct al aplicării măsurilor executivului din anul 2023 şi din 2024: majorarea salariului minim de două ori în perioada analizată, eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, includerea tichetelor de masă în baza de calcul al CASS. Creşterea încasărilor din CASS şi CAM e însă insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru. Aceasta pentru că multe dintre deciziile guvernului prin care a vrut să crească încasările la Fondul Sănătăţii îi vizează tot pe cei care cotizau deja la sănătate. Încasările din CASS de la peste 6 milioane de asiguraţi care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu pot aduce Fondul în echilibru.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii în primele zece luni:

FNUASS a avut venituri totale de 56,5 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, cu 26% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Încasările din contribuţii de asigurări de sănătate se ridică la 50,5 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2024 şi sunt cu 38% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023.
În afară de încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, în aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea veniturilor la FNUASS din contribuţii de asigurări cu 38% e efectul direct al majorării salariului minim din octombrie 2023 şi apoi din iulie 2024, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, reiese din analiza Economica.net.

Aproape 90% din veniturile Fondului Sănătăţii în primele zece luni reprezintă doar încasările din contribuţii ale asiguraţilor, arată analiza Economica.net.

Ponderea încasărilor din contribuţiile asiguraţilor în veniturile totale ale FNUASS de 89,43% în primele zece luni a crescut cu peste 7 puncte procentuale faţă de ianuarie – octombrie 2023, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului. Această creştere e efectul direct al introducerii taxelor din Sănătate, coroborat cu scăderea cu peste 50% a subvenţiilor primite de Fond în perioada analizată.

Reamintim care sunt deciziile guvernului care au ca efect direct creşterea încasărilor din CASS în primele zece luni:

Salariul minim brut pe economie a fost majorat la 1 octombrie 2023 cu 10% şi a ajuns la 3.300 de lei, iar la 1 iulie 2024 a fost majorat cu aproximativ 12% şi a ajuns la 3.700 de lei.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

• Salariile minime nete din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol au rămas aceleaşi de la 1 noiembrie 2023 cu cele dinainte de majorarea salariilor brute din aceste domenii, operată prin OUG 93/2023. Actualizarea nivelurilor salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol a fost necesară pentru pentru a menţine neschimbate valorile nete ale salariilor minime din aceste industrii, după ce guvernul a decis că angajaţii din domeniile antemenţionate vor plăti CASS începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, potrivit Legii nr. 296 din 2023, conform unei analize Economica.net, publicate anul trecut.

Octombrie e a zecea lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296/2023.

În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.

Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.

• Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Subvenţiile primite de Fondul Sănătăţii de la stat se ridică la 2,17 miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an şi sunt cu 53% mai mici decât cele virate de stat în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net asupra execuţiilor Fondului.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor se menţin la 3,7 miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an şi sunt cu 11,5% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2023, potrivit calculelor Economica.net.

Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică la 62,18 miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an şi sunt cu 23% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 20,38 de miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an, cu 21,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele publice, dar şi în alte tipuri de unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 13,8 miliarde de lei în ianuarie – octombrie 2024, cu peste 16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au ajuns la 12,6 miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an şi sumele de la acest capitol sunt cu peste 23% mai mari decât cele virate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, arată analiza Economica.net.

Pentru asigurări şi asistenţă socială am plătit din Fondul Sănătăţii aproape 3,8 miliarde de lei în primele zece luni ale acestui an, cu 6,9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.