Fondul UE de redresare în pericol, deoarece statele membre au dificultăţi în îndeplinirea termenelor limită

Dificultăţile în renegocierea planului de redresare post-pandemie, de 724 miliarde euro, la mai puţin de doi ani de când a fost aprobat, sporesc îngrijorările cu privire la capacitatea UE de a acţiona, susţine Manuel Hidalgo, cercetător principal la Esade Centre for Economic Policy, un think-tank cu sediul în Madrid, scrie Agerpres.

„Dacă nu sunt cheltuiţi toţi banii, reputaţia UE va fi afectată. Dacă nu se vor înregistra rezultate bune, ei vor trebui să justifice multe aspecte, cum ar fi însăşi existenţa acestui tip de planuri”, a declarat Hidalgo.

Cea mai spinoasă problemă va fi asigurarea unanimităţii celor 27 de state membre UE pentru extinderea acordării finanţării dincolo de 2026, ceea ce ar necesita aprobarea de către Parlamentul fiecărei ţări, inclusiv Ungaria şi Polonia, care sunt deja în dezacord cu UE şi s-ar putea folosi de sprijinul lor ca o pârghie pentru a obţine concesii.

UE a îngheţat fondurile prevăzute pentru Ungaria şi Polonia din cauza măsurilor adoptate de guvernele de la Budapesta şi Varşovia de a submina reglementările democratice liberale.

Accesul Poloniei la fonduri de aproape 36 de miliarde de euro depinde de revizuirea sistemului său judiciar. UE refuză să aloce Ungariei 5,8 miliarde euro până când nu sunt implementate măsuri de reducere a corupţiei şi sporire a independenţei judiciare.

Extinderea perioadei de implementare se confruntă cu „o problemă majoră” – va trebui redeschisă decizia privind resursele proprii, ceea ce necesită unanimitate, ceva aproape de neconceput”, susţine purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Europene din Cehia, Marek Zeman.

Deşi obiectivele trebuie îndeplinite până în august 2026, 70% din granturi şi împrumuturi trebuiau alocate până în 2022 şi restul în 2023. Suma actuală angajată până acum este de aproximativ 20%, conform datelor UE.

Beneficiarii fondurilor spun că majorarea costurilor cu materiile prime, în urma războiului din Ucraina, şi perturbările din lanţurile de aprovizionare au întârziat atribuirea şi implementarea proiectelor de redresare.

Până la finalul lui 2022, Portugalia a alocat 1,4 miliarde de euro, sau 8,5% din fondurile totale de redresare de care beneficiază, pentru iniţiatorii proiectelor. Un purtător de cuvânt al Cabinetului miniştrilor portughezi, Mariana Vieira da Silva, a declarat că discuţiile cu Comisia Europeană (CE) privind „o reevaluare a obiectivelor” va începe luna aceasta şi va include „o revizuire a perioadei de execuţie”. Portugalia analizează care sunt cele mai afectate proiecte de „actualul context macroeconomic”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Italia se aşteaptă să revizuiască până la finalul lunii februarie anumite aspecte ale planului, deşi până acum nu a cerut o prelungire a termenului limită dincolo de 2026, a declarat o sursă apropiată de Guvern. Roma vrea ca Bruxelles-ul să ţină cont de impactul negativ al costurilor ridicate cu materiile prime asupra lucrărilor publice, a indicat sursa.

România şi Portugalia sunt ţările care fac cele mai mari presiuni pentru extinderea termenului limită dincolo de 2026, iar Spania şi alte state membre UE din Europa de Est sprijină aceste solicitări, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. În semestrul doi din 2023, Spania va prelua preşedinţia Comisiei Europene.

Executivul comunitar ar putea amâna extinderea granturilor, sporind presiunile asupra statelor membre de a finaliza cât mai mult posibil din programul original, conform unei surse de la CE.

Negocieri serioase vor începe în 2024 şi probabil vor fi finalizate în 2025, când va fi clar că ar fi imposibil de îndeplinit ceea ce s-a convenit anterior, susţine sursa.

Unele state membre UE concep soluţii alternative pentru proiectele care sunt importante şi se pare că nu vor îndeplini termenele limită, a precizat o sursă. Aceasta implică bugetarea şi alocarea de fonduri înainte ca proiectele să fie comandate, pentru a îndeplini termenul limită din 2026, adaugă sursa.