Fondurile de „growth”, o soluție accesibilă de finanțare pentru companiile din România. “Lecțiile” jucătorilor implicați

Investițiile realizate de fondurile de creștere în Centrul și Estul Europei s-au cifrat anul trecut la 1,2 miliarde de euro, cu 32% sub nivelul anului anterior, dar a continuat să fie cel mai important tip de investiții din zonă, arată ultimul raport al ROPEA. Pentru România, acestea au capitalizat companiile românești cu 8,8 milioane de euro, iar în perioada 2021-2022, investițiile acestora au depășit 32,7 milioane de euro.

Spre comparație, în 2022, Croația a atras 410,3 milioane de euro, cele mai mari investiții din zona fondurilor de growth, Estonia – 281,5 milioane de euro, iar Cehia 165,5 milioane de euro.

“România este considerată a doua cea mai mare economie în Europa Centrală și de Est, o economie care merge încă relativ binișor în comparație cu alte țări europene. Și totuși, zona de private equity nu este atât de bine constituită la noi cum este, de exemplu, în Polonia, Austria, chiar și Ungaria. Există și la noi o prezență si avem deja o oarecare experiență, dar fondurile de investiții care au acționat în România până acum s-au concentrat mai mult pe zona medicală, financiară și cea IT, mai puțin în alte segmente ale economiei care necesită capital pentru expansiune, precum industrie, food&bev, logistică sau energie”, a explicat pentru Economica Florin Bolchis, Managing Partner în cadrul companiei de investment banking Clairfield International.

Potrivit acestuia, în acest context de piață, fondurile de tip “growth” care investesc de obicei poziții minoritare în companii antreprenoriale “sunt absolut necesare în România”.

„Fondurile de growth care preiau de obicei 30-40% dintr-o firmă oferă antreprenorului mai multă siguranță, printr-un parteneriat pe termen mediu care acționează ca un catalizator în dezvoltare. Am văzut de-a lungul timpului companii cu un grad de îndatorare foarte mare către băncile comerciale, dar care, cu injecție de capital din partea unui fond de tip growth, au reușit să se îndrepte într-o direcție de creștere. Eu sunt de părere că avem, în acest moment, prea puține fonduri de investiții de tip growth în România și că antreprenorii români ar trebui să-și deschidă puțin ochii și să caute activ astfel de parteneri, fiindcă beneficiu poate să fie uriaș”, apreciază consultantul.

Interes dublu pentru parteneriatele antreprenor – fondurile de growth

Oricare ar fi însă particularitățile locale, România urmează trendurile europene, iar acest lucru se poate observa și în cifre.

În 2021, a fost un vârf de creștere în ceea ce privește investițiile la nivel european, iar scăderea  care a urmat în 2022 (cu 32% raportat la 2021) a reprezentat un trend al pieței, urmat, bineînțeles, și de țara noastră.

2023 se anunță însă diferit

“Simt ca anul acesta, antreprenorii sunt poate chiar mai deschiși decât în 2022 să inițieze sau să discute cu fonduri de investiții. Mai mult, ei chiar caută si sunt mai convinsi ca partenerii puternici îi pot ajuta să crească și să se dezvolte din diverse puncte de vedere: fie că au nevoie de infuzie de capital pentru a fructifica oportunitățile identificate în piață, și care nu așteaptă până când antreprenorul va avea suficient capital să le exploateze, fie că au nevoie de know-how, fie că, poate, trec printr-o criză de creștere și au nevoie de suport în gestionarea ei. Fiecare companie trece invariabil, la un moment dat, printr-o criză de creștere, iar modul în care este gestionată poate avea un impact decisiv în viitorul companiei respective. La Agista, cat si in ecosistemul nostru, am văzut și gestionat nenumărate astfel de crize, așa că putem sa le fim alaturi să navigheze această etapă”, a explicat pentru Economica Nick Kovacs (foto), CEO al fondului de growth Agista.

La rândul său, reprezentantul Clairfield estimează că, în următorii ani, interesul fondurilor de investiții față de România se va dubla cel puțin.

“Prezența fondurilor de tip growth o să crească. România este deja foarte atractivă din punct de vedere investițional. Vedem acest lucru din proiectele de consultanță pe care le avem. Am avut colaborări cu firme de private equity care nu aveau în aria lor investițională România, dar care s-au uitat la proiecte în România și se uită în continuare. În următorii ani cred că volumul de tranzacții prin astfel de vehicule financiare se va dubla cel puțin. Vedem tot mai multe fonduri de investiții care se constituie tocmai pentru Europa de Est, cu accent pe România. În paralel, aș dori să văd și o dezvoltare a culturii antreprenorului român către zona financiară, de investment banking. Astăzi, antreprenorul român nu prea înțelege ce însemnă un “mariaj” cu un astfel de investitor”.

Companiile antreprenoriale au nevoie de capital și know-how

În timp ce, pe de o parte, vedem un interes crescut al investitorilor, vedem și o nevoie importantă de capital din partea companiilor antreprenoriale aflate într-un punct de creștere accelerată. Deși fiecare business are propriile soluții pentru a ajunge la nivelul următorul, nimic nu pare a rămâne sustenabil fără capital și know-how. “Capitalul și know-how-ul sunt piloni esențiali pentru dezvoltarea unei companii. Capitalul furnizează resursele financiare vitale pentru investiții, extindere și gestionare eficientă a cash-flow-ului, fiind un suport indispensabil pentru operațiunile de creștere. Pe de altă parte, know-how-ul reflectă expertiza și abilitățile echipei, esențiale pentru a naviga cu succes provocările, a inova și a rămâne competitivi. În esență, din punctul nostru de vedere, un amestec sănătos de resurse financiare și competență tehnică și managerială este cheia unei creșteri sustenabile și reușite”, este de părere Ioana Constantin, CEO la Termene.ro, platforma de business intelligence ce merge spre afaceri de 3 milioane de euro după o creștere cu 37% în S1  față de aceeași perioadă a anului trecut.

În cazul Termene.ro, pasul către nivelul următor a fost făcut cu ajutorul investițiilor constante, pe o perioadă de patru ani,  în inteligență artificială.

„Pentru noi este crucial să persistăm în dezvoltarea tehnologică, diversificarea serviciilor și explorarea de noi segmente de piață. Inteligența artificială ne ajută deja să ne consolidăm ca unul dintre principalii jucători din industria noastră datorită rezolvării unor probleme care nu puteau fi rezolvate fără ajutorul modelelor de limbă română dezvoltate”, mai spune managerul a cărui atenție se îndeaptă în permanență către cash-flow, clienți, strategia de business și cultura organizațională.

“Factorii esențiali care pot împiedica progresul unei companii includ resurse financiare insuficiente, o conducere deficitară și absența inovației. Neglijarea clienților, lipsa unei viziuni strategice și erodarea culturii organizaționale pot, de asemenea, să frâneze dezvoltarea. În plus, factorii externi, expansiunea necontrolată și concurența intensă, precum și inabilitatea de adaptare, pot încetini avansul unei firme”, conchide aceasta.

În plus față de toate acestea, de evitat pentru antreprenori ar fi și crizele de creștere. După cum explică Constantin, acestea se pot manifesta  printr-un declin al veniturilor și a profitabilității, epuizarea rapidă a resurselor precum lichiditățile sau stocurile, dificultăți în îndeplinirea obligațiile financiare , feedback-ul negativ din partea clienților sau  scăderea ratei de retenție a angajaților.

Soluția?

„O planificare strategică clară, adaptabilitate, dar și o gestionare eficientă a resurselor”, crede managerul Termene.ro.

“O criză de creștere într-o companie poate fi precipitată de resurse financiare și umane insuficiente, decizii manageriale eronate și incapacitatea de scalare a afacerii. Schimbările volatile de piață, o expansiune neorganizată și lipsa adaptabilității la noile tendințe pot accentua aceste provocări care pot fi gestionate printr-o abordare strategică și bine planificată. Este vital să se înțeleagă motivele subiacente ale crizei. Planurile de afaceri ar trebui reevaluate și, dacă este necesar, modificate. Accentul ar trebui pus pe activitățile centrale, eliminând procesele redundante. Costurile trebuie analizate și optimizate, iar gestionarea fluxului de numerar și a rezervelor devine esențială. Adaptarea la schimbările pieței și reajustarea strategiilor într-o manieră flexibilă sunt, de asemenea, imperative. Pe măsură ce se face progres, monitorizarea și recalibrarea continuă sunt esențiale pentru succes”, a mai adăugat Constantin.

226 de milioane de euro pe an investiți în afacerile din România care vor să crească accelerat

Un raport recent al OECD indica faptul că, în perioada 2007 – 2019, firmele de private equity din România care înglobează activitatea fondurilor specializate în achiziții, capital de risc și investiții de creștere (growth funds) au strâns 222 de milioane de euro, adică 1 % din valoarea totală a capitalului privat mobilizat în centrul și Estul Europei.

Pare puțin dacă raportezi cifra la toată perioadă, însă banii au fost acumulați în mare parte doar în ultimii șase ani, cu o medie de 31 de milioane de euro pe an, în ultimii trei.

Comparativ cu strângerea de fonduri, care este prima etapă a unei investiții tip private equity, poziția României în regiune din punct de vedere al volumelor investițiilor în companii a fost de semnificativ mai mare.

Între 2007 și 2019, s-au investit, în medie, 226 de milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă că investițiile din România sunt echivalente cu 11% din totalul investițiilor de tip private equity regional. Iar trendul este unul ascendent începând cu 2012.

Pe categorii de fonduri, din datele OECD, cele specializate în așa-numitele buyouts (fonduri care folosesc bani împrumutați pentru a prelua pachete majoritare din companii, pentru a facilita procesul de restructurare) domină volumele de investiții în toate țările și regiunile. Atât în Europa, cât și în Europa Centrală și de Est, tranzacțiile de răscumpărare (buyouts) au reprezentat aproape 70% din valoarea totală a investițiilor de capital privat în perioada 2007 – 2019.

Particularitatea României – fondurile de creștere sunt mult mai bine reprezentate

În România însă, ponderea tranzacțiilor de buyout în total investiții tip private equity a fost de 58%, relativ scăzută în comparație cu statele din jur.

Aceasta pentru că România are o particularitate. La nivel local, fondurile de creștere sunt mult mai bine reprezentate, având o contribuție de 35% din totalul investițiilor tip private equity, în perioada 2007-2019. În niciun alt stat din zonă nu regăsim o pondere atât de mare a investițiilor fondurilor de growth în total investiții private equity.

„Nu consider ca trebuie sa reinventăm roata, growth equity este un model de business care si-a dovedit eficacitatea în țările mai dezvoltate, stand la baza creșterii accelarate a acestor economii, ajutând astfel companiile robuste sa creeze impact local, national, iar de multe ori chiar regional sau global.

Pentru business-urile din România au devenit din ce în ce mai clare avantajele asocierii cu un fond de growth: valoarea relaționării, a networkingului de calitate, sinergiile, cunoștințele fundamentate și validate în timp (ceea ce numim know-how), precum și pur și simplu să ai instrumentele potrivite la momentul potrivit (precum banii necesari pentru a finanța sau susține o oportunitate).

Acestea sunt de altfel și principalele beneficii ale parteneriatului cu un fond de growth equity, iar teza noastra de investiții este sa cream alaturi de antreprenor o relatie de tipul win-win, bazandu-ne pe viziunea si expertiza acestuia, astfel încat valoarea businesului sa exceada cu mult intr-o perioada de 3-5 ani, fata de scenariul în care fondatorul ar continua pe cont propriu.” adaugă Kovacs.

 Ce oferă un fond de tip growth companiilor

Fondurile de growth pot oferi companiilor cu potențial din România șansa unei creșteri accelerate și sustenabile printr-o infuzie de capital la care se adaugă acces la knowledge. Practic, intrarea unui fond de growth în acționariatul unei companii reprezintă următoarea etapă de creștere pentru aceasta. Poate fi “o gură de aer pentru antreprenor, care până atunci și-a croit drumul singur, dar care știe că, pentru scalare, deschidere pe alte piețe și noi oportunități, este nevoie de o infuzie de valoare adăugată: know-how, echipe puternice, network, capital”, apreciază CEO-ul Agista.

În plus, în general, aceste fonduri susțin inovația și au capacitatea de a promova colaborarea și networkingul între companii, putând crea sinergii între business-urile la care dețin participații.

Sumarizând, fondurile de growth au un rol fundamental, prin:

• accesul rapid la piețe și clienți noi, ce se traduce în extinderea portofoliului către arii cu potențial de creștere;
• acces la resurse, expertiză și know-how extins prin intermediul rețelei fondului de growth;
• sprijinirea inovației și a antreprenoriatului în regiune și promovarea colaborării și networking-ului între companii.

“Practic, un fond de tip growth face patru lucruri pentru un antreprenor: (1) îl ajută cu capitalul necesar expansiunii, (2) cu resurse umane pe care acesta probabil nu le are, nu le poate avea sau nici nu s-a gândit că îi sunt necesare, (3) îi oferă o perspectivă nouă asupra investițiilor și a business-ului, ceea ce îl ajută să-și cizeleze planurile și să pună în practică strategia pe care și-o dorește, (4) îi oferă un element de stabilitate în situații dificile. Un fond poate salva o companie printr-o altă infuzie de capital sau prin alte pârghii economice, ca de exemplu crearea de sinergii între firmele din portofoliu. În România suntem departe de a avea o cultură financiară solidă în companii și atunci, un astfel de partener poate să acționeze ca un punct de siguranță, conchide și reprezentantul Clairfield.

Ce își doresc, de fapt, fondurile de growth de la antreprenori

După cum le este și numele, aceste fonduri se concentrează pe investiții în acțiuni ale companiilor cu un potențial de creștere mai mare decât media care și-au demonstrat într-o oarecare măsură abilitatea unei evoluții pozitive a veniturilor sau cotei de piață.

Companiile pot fi practic din orice domeniu de activitate, dar statisticile arată că predilecte sunt domeniile biotech, IT, sănătate, bunuri de larg consum și servicii.

„În general, pentru fondurile de growth sunt interesante business-urile de calibru mediu, cu CA între 3 si 15 miloane de euro, care au deja în spate un produs sau un serviciu cu potențial mare de creștere, într-o piata fragmentată ce are nevoie de consolidare, cu echipa de management performanta și capabilă sa puna in opera resursele finaciare pe care Agista le investeste, dar cărora le lipseste capitalul și know-how pentru a-l putea accesa. De multe ori, descrierea de mai sus se potrivește business-urilor din domenii emergente, cum este cel medical sau IT, care chiar sunt de interes pentru noi, sau business-urilor din domenii aflate în plină dezvoltare sau cu cerere mare pe piață. Este însă important să discutăm și despre momentul și valorificarea oportunității atunci când ea apare, pentru că, așa cum știm, oportunitatea nu stă pe loc și trebuie valorificată atunci când acestea sunt in trend. Pentru aceasta este nevoie de know-how, de echipe solide, de contacte, de resurse multiple și diverse.

De aceea, parteneriatul cu un fond de growth înseamnă să ai pe cine te baza la momentul oportun. În plus, el trebuie analizat și din perspectiva valorificării oportunității la momentul propice din viața unei companii – iar acest moment poate să difere de la o companie la alta, în funcție de foarte mulți factori”, ne-a mai declarat CEO-ul Agista, potrivit căruia fondul pe care îl conduce poate investi în toate domeniile de activitate, dar urmărește preponderent industriile: IT&C, sănătate, reciclare și agricultură specializată.

“Pentru antreprenor, provocarea este să fie deschis și să înțeleagă că un fond de investiții poate aduce multe beneficii companiei, iar el nu pierde controlul companiei. Spre exemplu, un antreprenor s-ar putea întreba de ce este necesar să investească într-un nou sistem informatic când are deja ceva similar funcțional. Sau, de ce este nevoie de un CFO când contabilul șef este foarte capabil? Asadar, este important ca să înțeleagă că toate planurile noastre au un obiectiv foarte bine pus la punct, de a duce companie la nivelul urmator într-un mod agil și organizat. Ca fond de investiții ne dorim să colaboram indeaproape cu un antreprenorul, punand-i la dispozitie know-how și resursele noastre, fara a ne implica activ pe plan operational, ci doar la nivel strategic in calitate de membri in consiliud de administratie.”

Acționarii care intră într-o tranzacție, pot elimina multe probleme ce pot apărea pe parcurs într-un astfel de parteneriat dacă au deschidere și vor să învețe. Cultura financiară in private equity este atât de ridicata că și tu ca antreprenor ai ce să înveți și treptat te vei ridica și tu la un alt nivel”, explică și consultantul Clairfield. Potrivit acestuia, un antreprenor nu poate aborda un fond de investiții decât dacă are deja un plan bine definit și știe exact care sunt sumele de care ar avea nevoie pentru a-și atinge ținta strategică.

“Nici puțină cultură financiară nu ar strica – unui fond îi place să vadă o balanță curata, ce ține efectiv de activitatea firmei respective, un plan de afaceri coerent, o strategie de piața viabilă”, mai crede Bolchiș care nu sfătuiește niciun antreprenor “să bată întâmplator la ușa fondurilor sau să meargă pe ideea de primul venit primul servit, fără ca temele de acasă să fie deja bine făcute”.

“Ca antreprenor, dacă vrei să atragi un fond de investiții de tip growth, ai avea nevoie și de consultanță, trebuie să înțelegi la ce te înhami, pentru că te scutește de foarte multe necunoscute”, conchide acesta.

Din datele OECD, în perioada 2007-2019, 45% dintre investițiile realizate de fondurile de private equity in România au vizat companii din zona biotehnologie, sănătate, calculatoare și electronice, 24% au vizat businessuri din zona de produse de larg consum și servicii în timp ce 6% au investit în companii care oferă produse și servicii B2B.