Programul care a dus la reţinerea şefului APIA de DNA a fost gestionat şi de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici

Procurorii DNA l-au reţinut marţi, pentru 24 de ore, pe Gheorghe Benu, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), la data faptelor, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor, potrivit Agerpres.

Alte două persoane au fost reţinute în acest dosar, respectiv Melinda Klara Kerekes, director general adjunct al APIA la data faptelor, şi Anton Giminadis, şef serviciu la Direcţia Măsuri de Piaţă şi membru al Comisiei de evaluare din cadrul APIA, la data faptelor.

Dosarul are legătură, spune un comunicat DNA, cu implementarea Planului Anual de Distribuţie de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD) din 2012, prin care România a beneficiat de fonduri europene destinate persoanelor fizice dependente social şi financiar. Programul a fost derulat în perioada 2007-2014, iar de anul trecut a devenit Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), trecând totodată din competenţa Agenţiei de Plăţi în cea a Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

În 2014, MFE condus până în luna aprilie 2015 de către actualul Ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a avut de cheltuit prin acest program 127,3 milioane de euro (din care 15% adică 10,4 milioane de lei a fost contribuţia statului român), bani pe care i-a distribuit, în urma unei licitaţii restrânse, în procedură accelerată, către şapte companii din industria alimentară prietene cu mediul politic sau din sectoare de activitate care nu au nicio legătură cu alimentaţia publică.

ECONOMICA.NET a scris despre toate aceste contracte în mai, anul acesta. Textul îl puteţi găsi  AICI 

Potrivit informaţiilor furnizate de către Ministerul Fondurilor Europene ECONOMICA.NET, asocierea care a câştigat cele mai multe loturi în cadrul acestui program (LOT 7 -Arad, Bihor, Cluj, LOT 10-Braşov, Covasna, Harghita, Neamţ, LOT 11 -Botoşani si Suceava, LOT 12 – Iași si Vaslui) este formată dintr-o companie ce are ca domeniu de activitate „activităţi generale de curăţenia a clădirilor” şi o alta care se ocupă de „Activităţi de protecţie şi gardă”. Este vorba despre SC Libro Events SRL şi de SC Nei Guard SRL.

Libro EventsSRL, care a câştigat cu MFE un contract în valoare de peste 7,8 milioane de euro fără TVA (35.323.143 lei) este o companie de curăţenie cu peste 200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,6 milioane de euro, deţinută de omul de afaceri Micu Alexandru Cristian (27 de ani) şi Ştefan Georgiana (27 de ani).

De numele SC Libro Events se leagă scandaluri mai vechi în care este implicat şi Metrorex. Anul trecut, compania de stat care operează metroul din Bucureşti a atribuit SC Libro Events, în urma unei licitaţii, un contract de salubritate în valoare de 9 milioane de euro, în contextul în care societatea oferea atunci, conform datelor Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC), servicii de catering.

Presa a dezvăluit atunci că societatea este, de fapt, noua denumire a companiei AMMA General Store, implicată în mai multe afaceri care au ridicat semne de întrebare, printre care cea legată de Complexul Sportiv Olimpia, organism de stat aflat în subordinea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. Potrivit unor dezvăluirilor Ziua News, cei doi acţionari ai SC Libro Events SRL sunt doar un paravan, business-ul fiind condus în realitate de către Mihaela Elena Neagu, un fost director al Complexului Olimpia şi de Corvin Nedelcu, fosta gardă de corp al lui Teodor Stolojan, pe când acesta era premier şi, totodată, finul omului de afaceri Gabriel Comanescu, pentru care a şi lucrat.

SC Nei Guard SRL, căruia i-a fost atribuit un contract în valoare de 6,4 milioane de euro fără TVA (28.833.469 lei) este, potrivit datelor ONRC, deţinută de Neicu Mihai şi Neicu Florentina şi are ca domeniu de activitate protecţia şi paza. Compania este în momentul de faţă în administrare specială, în urma unei cereri de insolvenţă şi a raportat în 2013 o cifră de afaceri de 10,1 milioane de euro şi un profit net de 89.800 de euro.

Din datele SEAP reiese că tipul procedurii de atribuire a contractelor a fost „licitaţia restrânsă accelerată” iar criteriul de atribuire „preţul cel mai redus”.

Citeşte articolul complet despre firmele care au câştigat la licitaţie Ajutoare alimentare europene pentru săraci, distribuite de firme de curăţenie şi de pază cu legături politice

Cine beneficiază de aceste produse

Potrivit MFE, în cadrul procedurii derulate pentru anul 2014, procesul de distribuire a alimentelor este în curs de derulare la acest moment, iar la finele acestuia va putea fi stabilit numărul exact de persoane defavorizate care au primit ajutoare alimentare. „Estimăm că ajutoarele au fost distribuite către aproximativ 2.700.000 de persoane. Stabilirea anuală a numărului persoanelor defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare revine, conform prevederilor HG 799/2014, actualizată prin HG 80/2015, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Pentru anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene urmează să primească din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice baza de date cu persoanele defavorizate”, mai spune Ministerul.

Pentru anul 2015 pentru POAD este alocată suma de 71.185.833 euro, însumând atât contribuţia din partea Comisiei Europene, cât şi cofinanţarea naţională.

Povestea completă care a dus la reţinerea lui Gheorghe Benu

Aşadar, procurorii DNA l-au reţinut marţi, pentru 24 de ore, pe Gheorghe Benu. 

Potrivit unui comunicat al DNA, în anul 2012, pentru implementarea Planului Anual de Distribuţie de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD), România a beneficiat de fonduri europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE de adoptare a planului de repartizare către state membre a resurselor pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie pentru persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană.

În acest sens, au fost derulate o serie de proceduri de achiziţie pentru achiziţionarea unui număr de 11 produse alimentare, între care făină albă de grâu şi ulei de floarea soarelui.

Din cele 11 contracte de furnizare produse alimentare încheiate în anul 2012, 9 contracte s-au finalizat cu livrarea integrală a produselor până la data de 28 februarie 2013, însă două contracte nu au fost executate corespunzător (cele de furnizare făină albă de grâu şi ulei de floarea soarelui).

Astfel, pentru produsele făină albă de grâu şi ulei de floarea soarelui, APIA a încheiat, în urma derulării unor proceduri de atribuire de licitaţii deschise cu depunerea ofertelor on-line în aplicaţia informatică de profil SEAP, contracte de furnizare cu o firmă bulgară.

Aceste contracte au fost aprobate şi semnate de către Gheorghe Benu şi Melinda Klara Kerekes, în calitate de directori APIA, beneficiind şi de ajutorul lui Anton Giminadis, în condiţiile în care aceştia cunoşteau faptul că acele convenţii au fost atribuite firmei bulgare în mod nelegal, cu încălcarea condiţiilor prevăzute în documentaţia de atribuire şi în caietul de sarcini privind cerinţele minime de calificare (experienţa similară, cifra de afaceri, bilanţuri şi balanţe fiscale neînregistrate şi nevizate de organul fiscal competent, ofertă financiară – preţ neobişnuit de scăzut şi nefundamentat credibil, scrisori de garanţie bancară de bună execuţie negarantate de o bancă din România).

În această modalitate, a fost produsă o pagubă bugetului general UE, reprezentând valoarea totală a contractelor de 26.543.008 euro şi o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale APIA, obţinându-se astfel, un folos necuvenit pentru persoanele ce controlau în fapt societatea comercială respectivă.

În cazul contractului privind furnizarea de făină, conform mecanismului PEAD (Planul anual european de furnizare ajutoare alimentare), societatea bulgară urma să valorifice cantitatea de orz pusă la dispoziţie de UE, din stocurile de intervenţie şi, cu suma astfel obţinută, să achiziţioneze făină albă de grâu, pe care să o pună la dispoziţia autorităţilor române care, ulterior, urmau să o atribuie către persoanele defavorizate.

Cel de-al doilea contract se referea la furnizarea de ulei de floarea soarelui ambalat în sticle de un litru achiziţionat de pe piaţa comunitară din mijloacele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Deşi firma bulgară nu şi-a respectat obligaţiile stabilite în cele două contracte, Gheorghe Benu şi Anton Giminadis au dispus transferul sumei totale de 87.221.848 lei în echivalent euro, reprezentând contravaloarea transport ulei, contravaloare transport făină şi contravaloarea uleiului, în avans, într-un cont bancar deschis la Bank of Cyprus Nicosia, cont ce nu figura nici în contractele de atribuire şi nici în cererile de plată în avans.

Anterior, Anton Giminadis acordase ‘bun de plată’ facturilor emise de societate bulgară pentru plata în avans, a verificat şi semnat certificatele de plată în avans, a semnat nota de fundamentare ce a fost ulterior înaintată spre aprobare directorului general al APIA, privind solicitarea de plată a sumei totale de 87.221.848 lei.

Transferul sumei de bani a fost efectuat de funcţionari APIA din subordinea inculpatei Melinda Klara Kerekes, care au acţionat la instigarea acesteia din urmă.

DNA menţionează că, până la momentul plăţii în avans, firma bulgară a livrat cantitatea de 5.966 tone făină din totalul de 36.250 tone, reprezentând un procent de aproximativ 16%.

În cazul celui de al doilea contract, până la momentul plăţii în avans, firma respectivă nu a livrat nicio cantitate de ulei.

În final, firma din Bulgaria a livrat 2,68% din totalul cantităţii de ulei şi 29% din totalul cantităţii de făină.

Ca rezultat al activităţii infracţionale, firma din Bulgaria a obţinut un folos necuvenit în valoare de 26,7 milioane euro, provenind din fonduri alocate de la bugetul general al Uniunii Europene.

Gheorghe Benu, Melinda Klara Kerekes şi Anton Giminadis vor fi prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Procurorii au lucrat în strânsă cooperare cu reprezentanţii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) care au asigurat sprijin operaţional pentru documentarea cauzei.

De asemenea, în cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.