Fondurile pentru consolidarea Hanului Gabroveni, suplimentate cu 1,5 milioane de euro

Potrivit proiectului de hotărâre, studiile pentru consolidarea clădirii au fost făcute în 2010, autorizaţia de construire a fost obţinută în 2011, iar lucrările au început în 2012.

Suma cu care va fi suplimentat bugetul iniţial este de 7.132.347,54 de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), din care 1.270.163 de lei reprezintă diferenţa de TVA de la momentul aprobării indicatorilor tehnico-economici (anul 2010 – TVA 19 %) şi până în prezent.

Iniţiatorii proiectului au arătat că, în perioada care a trecut de la efectuarea studiilor până la începerea lucrărilor, „imobilul a fost defavorizat de condiţiile climatice extrem de dificile (două ierni foarte aspre şi o vară extrem de caldă), starea de degradare a construcţiei fiind accentuată”.

În raportul de specialitate al proiectului s-a mai precizat că mare parte din zonele conservate necesită lucrări capitale de consolidare, care nu se cereau realizate în momentul expertizării, respectiv la momentul realizării studiului de prefezabilitate.

La începutul lunii aprilie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara că peste 40 la sută din lucrările de conservarea, consolidare şi restaurare a Hanului Gabroveni sunt realizate, iar în decembrie proiectul va fi finalizat, precizând că acesta va fi un centru cultural-artistic de nivel european.

Oprescu spunea că este mulţumit de modul de lucru şi de graficul lucrărilor la Hanul Gabroveni, după ce a vizitat corpul vechi şi anexa nou ridicată.

Edilul Capitalei mai arăta atunci că lucrările la Hanul Gabroveni, care au început în februarie 2012, au ajuns „la jumătatea drumului”.

Primarul general preciza că valoarea totală a lucrărilor este de 21 de milioane de lei, din care aproximativ 14 milioane de lei de la Primăria Capitalei şi restul din fonduri europene, prin Ministerul Culturii.

Reabilitarea Hanului Gabroveni, monument istoric din clasa A, a început în februarie 2012, lucrările urmând să fie finalizate, conform contractului, la 31 decembrie 2013.

Lucrările cuprind conservarea, consolidare şi restaurarea Hanului Gabroveni şi a pasajului său comercial, punerea în valoare a monumentului istoric, precum şi extinderea clădirii existente cu un corp nou.

Cele doua construcţii monumentul istoric – Hanul Gabroveni şi Pasajul Comercial – şi extinderea sa vor fi supuse unei remodelări funcţionale pentru a putea deveni Centru Cultural European şi a permite integrarea monumentului istoric în circuitul socio-cultural-turistic al Capitalei. Soluţia propusă, care reprezintă o îmbinare între vechi şi nou, pune în valoare spaţiile interioare şi dă un sens activ curţii interioare-pasaj, urmărind restaurarea cât mai fidelă a originalului, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.

În restaurare sunt folosite tehnici tradiţionale de construcţie, îmbinate cu modalităţi de consolidare ultramoderne. Finisajele şi materialele folosite sunt alese astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturala şi pavaje din piatră cubică.

Lucrările de restaurare, extindere şi remodelare funcţională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societăţii Aedificia Carpaţi SA, în baza procedurii de cerere de ofertă derulată prin asocierea ArCuB cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în calitate de autorităţi contractante.

Valoarea contractului se ridică la 17 milioane de lei, la care se adaugă TVA de 4.080.000 de lei. Din această sumă, 6.956.400 de lei, inclusiv TVA, sunt plătiţi din fonduri ale Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European, prin Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin Unitatea de Management a Proiectelor SEE (UMP), aceste plăţi fiind efectuate. De asemenea, 14.123.600 de lei, inclusiv TVA, vor fi plătiţi de ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Capitalei, din bugetul aprobat pentru lucrările de extindere a Hanului Gabroveni, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Ansamblul va gazdui un centru cultural-artistic de nivel european şi va cuprinde săli de spectacol şi repetiţii, de expoziţie, seminar şi săli educative (şcoala de balet). Centrul cultural multifuncţional va dezvolta activităţi legate de arta reprezentării scenice, arte plastice, formare profesionala continuă, organizare şi stocare de informaţie, administraţie, informare culturală şi turistică.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni va fi introdusă în circuitul cultural al Capitalei o nouă sală de spectacole cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Ultima sală de spectacole la nivelul Bucureştiului este cea a Teatrului Excelsior, care a fost inaugurată în anul 2011.

Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafaţa Bucureştiului – cuprinzând şi zona delimitată de Lipscani, la nord, şi actuala stradă Franceza, la sud – a fost devastată de un incendiu puternic.

Potrivit unor documente din vara anului 1847, Hagi Tudorache şi cei cu care se învecina la est, Hagi Kevork Nazaretoglu şi Hagi Agop Nazaretoglu, cereau autorizaţii pentru „construirea din nou” a bolţilor lor din Zarafi, distruse de foc. Schiţele făcute pe cererile acestora şi planul Borroczyn din 1852 ajutau la identificarea parcelelor pe care erau construite „bolţile”, parcele care coincid cu cele ale imobilelor 84-86, 88 (actualul Han Gabroveni), fiind posibil ca aceste documente să fie, de fapt, actele de construcţie ale viitorului Pasaj Comercial.

Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil să fie comanditarul şi primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiţi negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El deţinea un număr destul de mare de spaţii comerciale în hanul Sfântul Gheorghe Nou şi un „grup de prăvălii” numite Hanişorul, care se găseau pe Lipscani. În 1848, cu puţin timp înaintea morţii sale, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lăsându-l în loc pe unul dintre fiii săi, Constantin Hagi Tudorache.

Din toate indiciile existente, Hagi Kevork şi Hagi Agop, vecinii lui Hagi Tudorache, erau proprietarii imobilului identificat astăzi cu adresa poştală Lipscani nr. 88. Această familie de negustori intrase în posesia imobilului respectiv la 1825, în urma unui îndelungat şir de tranzacţii consemnate în documentele vremii.

Construcţia Hanului Gabroveni a avut atât destinaţie comercială, cât şi de găzduire a călătorilor şi în special a negustorilor veniţi din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost „modernizat” după cerinţele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există şi astăzi pe strada Gabroveni 12, conţine în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susţină identificarea Hanului Gabroveni cu Pasajul Comercial.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era menţionat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureştilor sau negoţului bucureştean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanului Gabroveni, care conform actelor deţinute de Russe şi Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea şi Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniţi de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat „la spatele Curţii Domneşti, în mijlocul numeroaselor şi strâmtelor ulicioare neguţătoreşti din Târgul Dinăuntru”.

Imobilul din strada Lipscani 84-86, care se numără printre imobilele vechi din Bucureşti, înglobează fragmente ale unor clădiri anterioare, ceea ce sporeşte valoarea istorică a unora dintre componente.

Sondajele arheologice efectuate de-a lungul timpului în perimetrul fostei Curţi Domnesti au relevat faptul că această zona a oraşului era ocupată încă din secolul al XV-lea. În urma cercetărilor desfăşurate între 1967 şi 1974, în incinta imobilului au fost descoperite urme ale unor clădiri din zidărie de cărămida, probabil locuinţe, ridicate pe acest loc la începutul secolului al XVIII-lea. Parţi ale acestor construcţii au fost integrate în cladirile ulterioare şi sunt vizibile în anumite zone ale subsolului. Aceste fragmente de zidărie datate la începutul secolului al XVIII-lea au valoare istorică predominantă atât în raport cu restul imobilului, cât şi în relaţie cu centrul istoric al oraşului, numărându-se printre puţinele elemente de arhitectură civilă păstrate din acea epocă.