Băncile abia finanţează companiile cu o anume activitate în spate şi de aceea, momentul actual ar fi foarte potrivit pentru sprijinirea prin bursă a finanţării companiilor abia înfiinţate (start-up – uri), argumentează Valentin Ionescu.
„Bancherii ar trebui măcar să spună start-up – urilor: Listaţi-vă la bursă şi vă vom da şi noi credite. Dacă voi fi ales administrator al Bursei Sibex din Sibiu la sfârşitul acestei săptămâni, voi merge la bănci şi le voi spune că, dacă o companie nou înfiinţată a convins investitorii s-o finanţeze, merită şi finanţarea unei bănci“, a răspuns Valentin Ionescu, unei întrebări a ECONOMICA.NET, cu ocazia prezentării.
Companiile nou înfiinţate s-ar putea finanţa la bursă fie prin majorarea capitalului social , vânzând acţiuni nou emise, fie prin credit obligatar, emiţând obligaţiuni coporatiste.
„O bancă ar putea colabora cu bursa la finanţarea start-up – urilor, emiţând scrisori de confort bancar, neangajante în bilanţ, în care să spună că, dacă firma vinde la bursă 30% din obligaţiunile emise, banca respectivă cumpără restul, creditând astfel compania“, explică, la rândul său, Adrian Simionescu, preşedintele firmei de brokeraj Vienna Investment Trust şi unul dintre administratorii Depozitarului Central, firma care face operaţiunile post tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Prin concentrarea pe linia de afaceri a listării start-up – urilor, „SIBEX nu ar mai intra în coliziune cu BVB, interesată mai ales de companiile mari, inclusiv cele de stat“, adaugă Valentin Ionescu.
Candidatura lui Valentin Ionescu survine în contextul unei posibile revolte a acţionarilor Sibex împotriva actualului preşedinte, Cristian Sima, a cărui eficacitate este contestată. Sibex a înregistrat pierderi de peste 600.000 de lei, anul trecut şi de 150.000 de lei în Semestrul 1.
Ce vor şi ce pot SIF-urile
Unul dintre constestatarii lui Cristian Sima (fostul preşedinte al WBS România, cea mai activă firmă de brokeraj de la Sibex) este director în cadrul SIF Transilvania.
Valentin Ionescu este, la rândul său, administrator al SIF Moldova, care nu este străină de candidatura sa la Sibex. Ionescu afirmă însă că doreşte să-şi păstreze neutralitatea.
„Eu doar propun nişte proiecte, care au nevoie de susţinere, din partea acţionarilor“, spune Valentin Ionescu. Critică, însă, el însuşi, faptul că Sibex a ajuns în situaţia de a fi, „tot mai mult asociată cu platformele de tranzacţii valutare de mare risc de tip forex“ şi nu ca piaţă de contracte derivate, aşa cum ar trebui.
La bursa Sibex se tranzacţionează produse derivate care au ca suport cursurile valutare şi prin care s-ar putea face operaţiuni de acoperire a riscului valutar (hedging). Totuşi, Sibex nu este folosită decât marginal în acest scop, exportatorii şi importatorii preferând instrumentele bancare, care le inspiră mai multă încredere, fie şi numai pentru că băncile au capitaluri mai mari, potrivit reprezentanţilor patronatelor.
Sibex nu poate concura, deocamdată, cu băncile şi de aceea este frecventată mai mult de speculatori.
Pe de altă parte, capitalizarea Bursei din Sibiu şi a entităţilor sale funcţionale ar putea fi făcută cu banii Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF) care sunt acţionare la Sibex, dar Valentin Ionescu nu a dorit să comenteze această opţiune.
În schimb, brokerul Adrian Simionescu nu a ezitat să spună că „SIF-urile au forţa să contribuie cu capital astfel încât la Sibiu să existe o contraparte centrală a tranzacţiilor de hedging“, chiar în condiţiile în care proprii acţionari ai SIF-urilor presează pentru dividende mari, care le secătuiesc trezoreria.
Contrapartea centrală este instituţia, sau firma dintr-un grup bursier care garantează, practic, transferul banilor implicaţi în tranzacţii.
Problema încrederii şi a capitalului se va pune acut anul viitor în mai la SIBEX, când Casa Română de Compensaţie va trebui să ajungă la un capital social de 7,5 milioane de euro, peste două ori mai mare decât cel actual, conform reglementărilor europene – avertizează Valentin Ionescu. Casa Română de Compensaţie este firma din Grupul Sibex, care face operaţiunile de decontare ulterioare tranzacţiilor.
Problema conformităţii cu reglementările s-ar putea rezolva prin futiunea dintre CRD şi Depozitarul sibian, care face operaţiunile post tranzacţionare pe piaţa de acţiunia bursei.