”Ancheta intensivă a Parchetului din Munchen a arătat că acuzaţiile împotriva suspecţilor s-au extins considerabil”, potrivit anunţului transmis de această instanţă, care menţionează că a determinat, mai ales cu ajutorul martorului principal, că fraudele au început din anul 2015.
Suspecţii au decis încă de atunci să ”umfle” bilanţul companiei ”inventând încasări”, cu obiectivul de a face Wirecard mai atractivă pentru clienţi şi investitori. În realitate, acuzaţii ”ştiau deja cel mai târziu de la finele anului 2015 că societatea înregistra pierderi”, notează Parchetul din Munchen.
Calificat la început de guvernul german drept un ”scandal fără echivalent în lumea finanţelor”, acesta a pus între timp într-o situaţie stânjenitoare executivul de la Berlin şi în special pe ministrul de finanţe Olaf Scholz, care ştia din februarie 2019 că organismul de reglementare financiară BaFin ”investiga suspiciunile de încălcare a interdicţiei de manipulare a pieţelor” în cazul acestei companiei Wirecard.
În timpul vizitei efectuate în China, în septembrie acelaşi an, cancelarul Angela Merkel a abordat posibilitatea intrării acestui procesator de plăţi pe piaţa chineză.
Falimentul Wirecard a survenit luna trecută, când s-a descoperit că o sumă de 1,9 miliarde de euro înregistrată în activele sale nu există în realitate.
Ancheta a mai relevat că, în urma falimentului Wirecard, societăţi străine, inclusiv bănci germane şi japoneze, ar putea să fi pierdut în total circa 3,2 miliarde de euro.
Fondatorul şi totodată fostul preşedinte al companiei, Markus Braun, fusese deja arestat în iunie pentru falsificarea bilanţului, dar eliberat apoi pe cauţiune. El a fost din nou încarcerat miercuri la Munchen, la fel şi cei doi directori.
Guvernul de la Berlin a promis o ”reformă a organismelor de reglementare”, ale căror lacune au fost evidenţiate de această afacere ce afectează reputaţia pieţei financiare germane.