Fostul preşedinte brazilian Lula urmează să fie încarcerat în urma unei înfrângeri la Curtea Supremă

Economica.net
05 04. 2018
lula_da_silva_92536800_64732300

Hotărârea a fost departe a fi unanimă. Cererea a fost respinsă cu şase voturi la cinci, la finalul unor dezbateri care s-au prelungit 11 ore, cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale în care este creditat favorit, scrie News.ro.

În pofida faptului că este foarte strâns, acest rezultat reprezintă o victorie importantă a procurorilor din cadrul operaţiunii ”Splălare-Express”, o anchetă tentaculară care a dezvăluit un scandal gigantic de corupţie implicând politicieni din toate taberele.

Un fost muncitor ajuns la vârful statului, Luiz Inacio Lula da Silva, în vârstă de 72 de ani, una dintre personalităţile politice cele mai charismatice de la începutul acestui secol în America Latină, ar putea să fie încarcerat în zilele următoare.

El urmează să ispăşească o pedeapsă de 12 ani şi o lună de închisoare, după ce a fost găsit vinovat că a primit un apartament de lux la malul mării din partea unei societăţi de construcţii, în schimbul unor favoruri în adjudecarea unor licitaţii publice.

Fostul preşedinte (2003-2010) neagă vehement acuzaţiile, invocând absenţa de probe şi denunţă un complot vizând să-l împiedice să candideze la al treilea mandat, la opt ani după ce a plecat de la putere şi la un nivel de popularitate-record.

”Vreau doar ca Curtea Supremă să facă dreptate. Nu vreau vreun beneficiu personal, ci ca ea să indice ce crimă am comis”, a declarat Lula luni la Rio de Janeiro.

LOVITURĂ FATALĂ

”Orice decizie judiciară este importantă, însă unele au o repercusiune mai mare ca altele”, a declarat preşedinta celei mai înalte jurisdicţii din Brazilia, Carmen Lucia, la începutul acestei audieri foarte aşteptate.

Ea este cea care a votat ultima şi a respins cererea lui Lula, după ce votul parţial a fost de cinci la cinci.

Însă lovitura de graţie a fost aplicată de judecătoarea Rosa Weber, a cărui vot a fost anunţat ca cel care urma să încline balanţa, după ce poziţia ei a fost prezentată ca cea mai indecisă.

A patra care a votat, ea s-a pronunţat până la urmă împotriva habeas corpus, după ce a menţinut suspansul timp de aproape o oră cu o argumentare foarte tehnică.

”Lula în închisoare, bandiţii în închisoare, Brazilia fără corupţie!”, exulta Lisbet Guth de Paiva, un psiholog în vârstă de 50 de ani, care manifesta în faţa Curţii Supreme, la Brasilia.

Lula a urmărit şedinţa din oraşul în care locuieşte, Sao Bernardo do Campo, în apropiere de Sao Paulo, şi anume de la sediul sindicatului metalurgiştilor, pe care l-a condus în anii ’70, unde câteva zeci de susţinători de-ai săi s-au dus încă de dimineaţa.

În faţa unui ecran uriaş, activişti ai stângii au primit cu dezolare votul lui Rosa Weber în defavoarea lui Lula.

„Rosa Weber era nehotărâtă, dar când a spus că refuză habeas corpus, am înnebunit. Ea s-a vândut presei mari care domină sistemul nostru judiciar”, a declarat Maria Lucia Minoto Silva, o învăţătoare în vârstă de 50 de ani.

”ZIUA Z”

O hotărâre a Curţii Supreme datând din 2016 stipulează că orice pedeapsă cu închisoarea poate să înceapă să fie ispăşită imediat după condamnarea în a doua instanţă, ceea ce este cazul lui Lula, al cărui prim recurs a fost respins de o curte de apel la sfârşitul lui ianuarie.

Însă o hotărâre favorabilă cu privire la cererea habeas corpus ar fi putut să schimbe datele şi să facă jurisprudenţă, permiţând în teorie tuturor condamnaţilor să rămână în libertate până la epuizarea recursurilor.

”Miercuri este Ziua Z a luptei împotriva corupţiei”, a scris recent pe Twitter Daltan Dallagnol, procurorul însărcinat cu operaţiunea ”Spălare-Express”.

Susţinători ai lui Lula insistă asupre prezumţiei de nevinovăţie, însă opozanţii lui cer să fie încarcerat.

Generalul Eduardo Villas-Boas, şeful armatei braziliene, a publicat marţi seara, pe Twitter, un mesaj în care afirmă că militarii ”împărtăşec sentimentul brazilienilor care resping orice impunitate”.

În pofida faptului că nu-l vizează în mod explicit pe Lula, această postare sugerează o rară luare de poziţie a armatei într-o ţară care încă se afla sub jugul dictaturii militare (1964-1985) în urmă cu treizeci de ani.

Amnesty International a subliniat că declaraţia generalului reprezintă ”un grav afront la adresa independenţei puterilor şi o ameninţare la adresa statului democratic”.