Fostul preşedinte CNAS: Taxa clawback aduce statului venituri de 300 mil. euro pe an

Potrivit Guvernului, Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contributţei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale.

În această comunicare transmisă de Guvern sunt menţionate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 şi trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011.

Ulterior, reprezentanţi ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum a informat.

În replică la anunţul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Lucian Duţă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX: „Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanţa de Urgenţă 104 din octombrie 2009 şi care prevedea colectarea taxei clowback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătăţii. Această ordonanţă prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”.

Fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă, a mai spus că până la sfârşitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătăţii de atunci împreună cu preşedintele Casei trebuiau să emită aceste norme.

„Ministrul Sănătăţii de atunci, Ionuţ Bazac, împreună cu preşedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuşi să adaug că din punct de vedere insituţional CNAS nu are drept de iniţiativă legislativă, acestă sarcină aparţinând ministrul Sănătăţii”, a susţinut Duţă.

Duţă şi-a început mandatul la CNAS în decembrie 2009.

„Eu am preluat mandatul în decembrie 2009. CNAS a făcut toate demersurile legale către MS, pe atunci ministrul Sănătăţii era Cseke Attila, aducându-i la cunoştinţă faptul că echipa anterioară nu a implementat deloc aceste norme. Drept pentru care am făcut toate demersurile legale instituţionale pentru a grăbi implementarea acestor norme. În urma repetatelor demersuri, MS a semnat aceste norme în iunie 2010”, a explicat Lucian Duţă.

El a spus că în niciun caz responsabilitatea pentru întârzierea publicării normelor nu poate fi atribuită CNAS.

„CNAS nu are nicio responsabilitate faţă de această întârziere. Consider că ceea ce se întâmplă acum este o acţiune strict politică, determinată de primul-ministru al României, Victor Ponta, care încearcă în acest fel să acopere propriile minciuni şi hoţii şi, mai ales, propria incompetenţă. Mai vreau să menţionez faptul că, din punct de vedere tehnic, Ordonanţa de Urgenţă 104 în forma în care a fost redactată de echipa fostului ministru (PSD-n.r.) Ionuţ Bazac era aproape imosibil de aplicat, întrucât lăsa loc la numeroase interpretări din punct de vedere juridic. Pe cale de consecinţă, şi elaborarea normelor era şi mai dificil de realizat, motiv pentru care a fost atacată în instanţă de producători de medicamente, unii chiar câştigând procesele”, a continuat fostul şef al CNAS.

El a mai spus că afirmaţia potrivit căreia această întârziere a adus prejudiciu statului este o „minciună”.

„Afirmaţia că s-a produs un prejudiciu este o minciună. Nu este niciun prejudiciu. Există la această oră acţiuni legale prin care producătorii de medicamente trebuie să plătească şi taxa aferentă lui 2009. În plus, Ordonanţa privind taxa clawback, emisă de noi în iunie 2010, şi care este în vigoare şi azi, aduce statului român venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din România pe care domnul Ponta şi Guvernul le folosesc cu mare plăcere, dar uită să le anunţe public”, a conchis Duţă.