Fostul şef al Fiscului, Gelu Diaconu, dat afară de Cioloş, solicită public DNA să fie audiat

„Nu am imunitate, nu vreau să plec din țară, nu vreau să amân procesul, nu vreau ca acest dosar să păteze prestigiul DNA, o instituție fundamentală pentru democrația româneasca. Justiția înfăptuită mult prea târziu, doar pentru a masca o eroare, un abuz, înseamnă ani furați din viața unui om. Doamnelor și domnilor procurori: Audiați-mă!”, spune Gelu Daconu.

Iată ce scrie fostul şef al Fiscului:

„Au trecut 33 de zile de când DNA, prin procurorul Doru Țuluș, mi-a adus la cunoștință punerea sub învinuire în dosarul Voicu-Păun și 32 zile de la demiterea mea din funcția de președinte ANAF, de către premierul Cioloș, ca urmare a acuzațiilor.
33 de zile de când o carieră publică de peste 20 de ani a fost aruncată la coșul de gunoi, cu o lejeritate periculoasă pentru orice democrație și în disprețul total față de demnitatea umană și față de responsabilitatea profesiei de procuror, parte integrantă a puterii judiciare.
În tot acest timp, însă, încrederea în ceea ce cu toții numim statul de drept m-a determinat să îmi cenzurez orice pornire de a ieși în spațiul public pentru a mă apăra si a prezenta faptele care au condus la apariția acestui dosar, pe care îl consider în continuare unul kafkian.

Nu ascund nici faptul că destui apropiați m-au sfătuit să tac, considerând că există un risc major de a suporta alte consecințe în relația cu orgoliul profesional al procurorilor, însă principalul resort care m-a ținut deoparte de spațiul public l-a reprezentat convingerea că, în 2016, dincolo de derapajele inerente oricărui proces, justiția din România funcționează și, mai ales, că dreptatea nu se face la televizor, ci în sala de judecată.

Tocmai această convingere este cea care mă obligă astăzi să ies public și să denunț modul de acțiune al DNA :
procurorii DNA întârzie în mod deliberat audierea mea, deși în data de 11.02.2016 am semnat un document prin care mi se aducea la cunoștință că voi audiat în perioada 15-19.02.2016, în calitate de suspect.
Există informații potrivit cărora, după analiza mai atentă a dosarului, inclusiv în cadrul DNA s-a realizat atât eroarea cât și necesitatea clasării acuzațiilor aduse.

Cu toate acestea, în încercarea de a-și acoperi eroarea (?), s-a luat decizia întârzierii audierii mele, care presupune și amânarea depunerii documentelor cu care să îmi demonstrez nevinovăția, pentru a perpetua imaginea și ideea complet falsă că aș fi implicat în dosarul Voicu-Păun, lăsând să planeze suspiciunea de corupție și evitând astfel să se finalizeze un caz în care abuzul unui procuror a depășit orice limită.

Un verdict de „nevinovat”, dat peste 1-2 ani, atunci când cazul și numele meu vor fi dispărut demult de pe agenda publică, îmi răpește unica șansă de a îmi reabilita numele, imaginea și cariera, trecând totodată eroarea și abuzul procurorilor DNA la capitolul „și altele”, fără nicio altă consecință asupra autorilor.
Din aceste motiv, am decis să prezint public Memoriul depus deja (pentru informare) la alte instituții ale statului și care urma să fie prezentat împreună cu documentele doveditoare și procurorului de caz”

Cum justifică Gelu Diaconu acţiunile care i-au adus demiterea:

„Veți vedea cum, în anul 2016, în România, asumarea unei decizii de management administrativ ce viza suspendarea aplicării unei aberații fiscale (până la clarificarea legislativă), care afecta în mod nedrept milioane de români cu venituri modice, te transformă în ochii opinii publice într-un infractor, cu „ajutorul” unui procuror ce și-a uitat menirea.
Spun infractor și nu suspect pentru că, să nu ne ascundem după deget!, știm cu toții că, astăzi, simpla acuzație adusă de DNA oricărei persoane, însoțită de spectacolul televizat aferent, poartă cu sine în mentalul colectiv și verdictul de vinovat.

Astăzi, pentru majoritatea covârșitoare a românilor, eu, Gelu Ștefan Diaconu, sunt președintele Fiscului care a ajutat un grup infracțional de romi in fraudarea de fonduri europene. Prezumția de nevinovăție a devenit o formă fără fond, o sintagmă a cărei utilizare intensivă încearcă să acopere, într-o manieră ipocrită și străină de ceea ce înseamnă actul de justitie, acțiunile devenite obiceiuri periculoase într-un stat de drept adoptate de unii procurori, în susținerea bilanțurilor triumfaliste.

Sindromul mesianic și beția dată de sondajele care au ajuns să prezinte DNA drept singura salvare a României nasc erori și abuzuri în care nu mai este vorba de o simplă amendă. Ci de viața unui om. Ori, efectul pervers al acestui comportament este că adevărații infractori vor profita de pe urma slăbirii acestei instituții fundamentale.
Din păcate, România se află într-un moment în care încrederea în justiție – destul de fragilă încă – poate fi dărâmată de un singur procuror și șeful acestuia. Împreună cu viața și cariera unui om.

Așadar, iată faptele:

1. În ianuarie 2015, Codul Fiscal nu era corelat cu Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevedea că „toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, (…..) ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă”, beneficiază de asigurare (medicală), fără plata contribuţiei de sănătate.

2. Pentru că nu erau corelate, aplicația informatică a ANAF a emis automat decizii de impunere pentru plata contribuției de sănătate către zeci de mii de minori, în toată țara, impozitând veniturile din dobânzile pentru alocațiile aflate în conturi bancare! Ceea ce reprezenta o aberație fiscală în sine!!! Reacția presei și a oamenilor, complet justificată, o puteți găsi aici: 1, 2, 3, 4, 5.

3. În același timp, o altă aberație a Codului fiscal stabilea că plata contribuției de sănătate se face raportată la salariul minim. Astfel, s-a ajuns în situații în care pentru câștiguri de câțiva lei, oamenii au primit decizii de impunere prin care trebuiau să platească 468 de lei, reprezentând contribuția de asigurări de sănătate. Din nou, subiectul a declanșat un val de critici întemeiate în presă: 1, 2, 3, 4.

4. În total, aplicația ANAF a emis automat, din cauza necorelărilor legislative, decizii pentru 1.096.224 de persoane (vezi pag. 1 din documentul nr. 3 de la sfârșitul textului).Inclusiv pentru un număr important de angajați din domeniul securității și siguranței publice, care erau deja asigurați la propria Casă de Sănătate, motiv pentru care au existat solicitări categorice din partea Ministerului de Interne și a Serviciilor de informații pentru a stopa emiterea și executarea deciziilor de impunere către aceștia.

5. În aceste condiții, existând riscul emiterii deciziilor în sarcina a încă minimum 2 milioane de contribuabili am decis suspendarea acestora, până la clarificarea situației. Ceea ce s-a și întâmplat, Ministerul de Finanțe și Parlamentul corectând ulterior aceste aberații legislative.

6. Subliniez că prin cele două circulare considerate de procurori ca fiind nelegale (!!!) am suspendat doar emiterea și executarea unui titlu de creanță, în interiorul termenului de prescriere, nu și stingerea creanțelor. Această anulare a fost făcută prin finalizarea procesului legislativ inițiat de Ministerul Finanțelor Publice (concomitent cu momentul emiterii primei circulare) de către Parlament și prin promulgarea de către președintele Iohannis a actelor normative incidente în cauză.

7. Ajunși în acest punct, nu pot să nu remarc și faptul că DNA a manipulat opinia publică într-o manieră insidioasă afirmând în comunicatul oficial că circularele emise „au produs un folos patrimonial în beneficiul Asociației Partida Romilor Pro Europa”. Nu trebuie să fii specialist nici în drept, nici în fiscalitate, pentru a înțelege că de presupusul „folos patrimonial” ar fi profitat cei care aveau de plătit contribuțiile și nu Asociația respectivă. Pe de altă parte, în cazul utilizării fondurilor europene nici nu s-ar fi datorat CASS de către Asociație.

8. Pe scurt, DNA a deschis un dosar de urmărire penală pe numele meu, fapt ce a condus imediat la destituirea din funcția de președinte ANAF, acuzând că am suspendat emiterea și executarea a cca 3 milioane de decizii de impunere, rezultate în urma unor aberații legislative independente de ANAF, ca să favorizez câteva sute de persoane. Sau altfel spus mi-aș fi asumat decizia „anulării” unor obligații de plată de peste 100 milioane de euro, la nivel național, ca să „favorizez” câteva persoane cu care nu m-am intersectat și nu am vorbit cu niciun prilej din viața mea. Despre faptul că aceștia au făcut demersuri oficiale pe lângă ministrul Finanțelor și vicepreșdintele ANAF am aflat în după amiaza zilei de 8 februarie 2016, când am fost informat despre solicitarea unor documente de către DNA.

Vedeţi aici integral memoriul lui Gelu Diaconu

Gelu Diaconu a fost demis pe data de 11 februarie de premierul Dacian Cioloş. Noul şef al Fiscului este Dragoş Doroş