Fostul şef ANAF, Sorin Blejnar, are interdicţie de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile

Anchetatorii au stabilit măsura după ce i-au adus la cunoştinţă lui Sorin Blejnar învinuirile şi l-au audiat în legătucă cu acestea.

Decizia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) poate fi contestată de Sorin Blejnar la Curtea de Apel Bucureşti.

Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a declarat, marţi, la ieşirea de la DNA, că a dat o declaraţie în care a prezentat tot ce cunoştea despre situaţia în cauză, adică nimic.

„Am dat o declaraţie în care am prezentat tot ceea ce cunoşteam despre situaţia în cauză, adică nimic”, a spus Sorin Blejnar, la plecarea de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), unde a stat aproximativ o oră şi jumătate, fiind citat în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, în care mai sunt cercetaţi fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă şi alte 15 persoane.

Procurorii anticorupţie i-au adus lui Sorin Blejnar la cunoştinţă învinuirile, respectiv de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu şi alte şapte persoane din dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniţă şi alte două persoane au primit interdicţie de a părăsi ţara.

Totodată, instanţa a emis mandate de arestare în lipsă pentru fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, Radu şi Dana Nemeş, Ovidiu Ioan Moldovan şi Mihai Gulea, în timp ce Ştefan Puşcaşu a primit interdicţie de a părăsi ţara. Cei şase sunt urmăriţi penal în acest dosar şi, pentru că nu au fost găsiţi, procurorii anticorupţie au cerut arestarea lor în lipsă.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai de soţia sa – n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea „măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi”, pentru că bănuia că „nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui”.

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susţin în referat că Marta îşi punea bazele menţinerii în funcţie a lui Blejnar şi Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. „Astfel, indicii obţinute relevă că Alexandru Codruţ Marta se bazează pentru a asigura menţinerea în funcţie (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeş la 1 martie) a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment”, se arată în documentul citat.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: „Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa”.

Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.