Început în decembrie 2016, în procesul de due diligence al Băncii Româneşti s-au înscris şi Banca Transilvania şi OTP Bank. Conform unor surse din piaţă, negocierile s-ar apropia de final şi câştigătoare ar fi Banca Transilvania, care s-ar apropia astfel de o cotă de piaţă de 15%, foarte aproape de cota de piaţă a celei mai mari bănci din sistem, BCR, de 16,5%. Pe fondul acestor informaţii, acţiunile Băncii Transilvania au ajuns la maxim istoric la sfârşitul săptămânii trecute, la 2,915 lei, în urcare săptămânală cu 5,4%, iar analiştii susţin că o explicaţie posibilă este faptul că instituţia de credit ar putea anunţa o nouă achiziţie în perioada următoare.
O altă instituţie de credit care ar putea interesa Banca Transilvania este Piraeus Bank. În cazul acestei bănci greceşti sursele ECONOMICA.NET spun că noile direcţii ale conducerii de la Atena nu au luat încă o decizie asupra viitorului sucursalei din România. Banca se afla într-un proces puternic de restructurare, care, conform reprezentanţilor băncii, s-ar fi încheiat. Pentru perioada următoare se aşteaptă totuşi un proces de eficientizare a sucursalelor, nu în sensul închiderii acestora, ci în cel al reorientării în funcţie de clienţii locali. Cota de piaţă din punct de vedere al activelor este de 1,5% la Piraeus Bank, faţă de 1,3% la Banca Românească.
Bancpost s-a anunţat a fi de vânzare, dar HSBC nu pare a fi găsit deocamdată un cumpărator pe măsură. Cota de piaţă a Bancpost este de circa 3%, ceea ce ar propulsa puternic cumpărtorul în top 10 bancar. Banca Transilvania (cu o cotă de piaţă actuală de 13,2%) ar depăşi BCR cu o astfel de achiziţie, iar OTP Bank (2,2% în prezent) ar ajunge la 5,2%, depăşind acel prag confortabil râvnit de majoritatea băncilor care vor să rămână pe piaţa bancară ca bănci universale.
Alte bănci aflate în diverse stadii de negociere în vederea vânzării sunt Veneto Banca şi Marfin Bank. Dacă la Marfin Bank a fost prezentă la negocieri inclusiv Banca Transilvania şi încă patru cinci fonduri de investiţii, bătălia pentru achiziţia ei se va da între fondurile de investiţii. Banca Transilvania s-a regăsit şi printre potenţialii cumpărători ai Veneto Banca. Aici însă, negocierile sunt momentan îngheţate din cauza situaţiei înregistrate de banca mamă din Italia.
Potrivit datelor BNR, băncile private cu o cotă de piaţă de cel puţin 1%, dar mai mică de 5%, în 2015, sunt Intesa SanPaolo, Credit Europe Bank, Veneto Banca, Banca Românească, Piraeus Bank, Citibank, Garanti Bank, Bancpost şi Alpha Bank. Practic, aici se caută cumpărătorii şi vânzătorii care îşi doresc un grad mai mare de concentrare, un minimum 5% din piaţă care le-ar putea asigura profitul ca bancă universală.
Patru bănci dintre acestea şi-au anunţat déjà intenţia de a se vinde. Citibank şi-a restructurat operaţiunile, preferând să facă în România doar operaţiuni corporate şi la o scară destul de ridicată. La rândul său, Intesa San Paolo a intrat într-un proces de restructurare care va conduce uşor la o reorientare a băncii, nişare a acesteia tot pe zona de corporate. Alpha Bank şi Credit Europe aşteaptă probabil semnalele companiei mamă, preferând să rămână în piaţă.
Garanti Bank, cea de-a zecea bancă din sistem, cu o cotă de piaţă de 2,5% ar avea ca target să ajungă la 5%, poate tot prin achiziţii sau să se retragă de pe păiaţă. Cu toate acestea, reprezentanţii băncii sunt fermi pe poziţii şi spun că, „Informaţia cu privire la condiţiile pe care BBVA le-ar fi impus Garanti Bank România este falsă. Cu toate acestea, vrem să reiterăm faptul că Garanti Bank are un angajament pe termen lung în România, iar strategia noastră este de a ne creşte cota de piaţă într-un mod sănătos şi sustenabil”. Garanti Bank România este deținută de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată din Turcia, ca mărime. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al TGB, deţinȃnd o cotă de 49.85% din capitalul social.
Raportul de stabilitate financiară lansat recent de BNR indică faptul că ţările în care sistemul bancar prezintă riscuri puternice din cauza creditelor neperformante sunt: Grecia, Cipru, Italia, Austria, Franţa şi Olanda.Ţările au fost înşiruite în funcţie de gradul de risc reprezentat în sistemul lor bancar poprnind de la cel mai mare până la cel mai mic.
Aceste ţări au sucursale sau subsidiare şi în România, problemele băncilor mamă putând crea prin contagiune nercazuri şi băncilor fiică din România. Astfel, băncile greceşti au ajuns să deţină doar 10% din activele sistemului bancar din România, cele italiene 10,3%, în timp ce băncile austriece deţin 26% din active, urmate de cele franţuzeşti cu 13,7% din totalul activelor sistemului bancar din România.