„Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei”, a afirmat un diplomat european din cadrul NATO.
„Însă procesul de desemnare este opac”, a subliniat el. „Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor”, a explicat el.
„Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie”, a confirmat un alt diplomat.
„Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru”, a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE.
„Nu este câştigat”, a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului.
Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.
Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian.
Există speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.
În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată „o candidată credibilă”.
„Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene”, a spus diplomatul european.
Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.
Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile.
„Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun”, a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.
A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar „ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său”, au afirmat doi oficiali europeni.
O candidatură britanică ar avea la rândul său „puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE”, au adăugat ei.
Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.
În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă.
„Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei” Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.
Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.
Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre.
„Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna”, a recunoscut ministrul european.