Analiştii sunt împărţiţi în privinţa motivelor care au dus la aprecierea monedei Elveţiei.
Neil Mellor, analist la BNY Mellon, consideră că includerea pe lista ţărilor acuzate de manipulare valutară ar putea descuraja Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să intervină pentru a limita aprecierea francului.
„Evoluţia naturală pe piaţă va fi spre achiziţionarea de franci elveţieni”, susţine Mellor.
Moneda Elveţiei este văzută ca o investiţie de refugiu în vremuri de incertitudini, datorită excedentului de cont curent masiv al ţării. Aceste evoluţii forţează SNB să intervină în mod regulat pentru a limita aprecierea francului şi a proteja economia ţării dependentă de exporturi.
Alţi analişti consideră că includerea Elveţiei pe lista ţărilor acuzate de manipulare valutară era de mult timp aşteptată.
„Într-un moment în care vedem deprecierea monedelor din Africa de Sud şi Turcia, mişcările de pe piaţa valutară ar putea fi mai puţin optimiste din cauza factorilor de risc”, apreciază analistul Commerzbank Ulrich Leuchtmann.
Marţi la prânz, euro s-a depreciat cu peste 0,4%, la 1,0763 franci elveţieni, cel mai ridicat nivel al monedei Elveţiei faţă de euro din aprilie 2017. De asemenea, dolarul s-a depreciat cu 0,4%, la 0,9669 franci elveţieni.
Departamentul Trezoreriei din SUA a adăugat Elveţia pe lista ţărilor acuzate de manipulare valutară, din care fac parte şi Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Malaezia, Singapore, Coreea de Sud Vietnam.
Banca Naţională a Elveţiei nu a dorit să comenteze decizia autorităţilor de la Washington.