Raportul de forţe dintre cele două monede se afla, în septembrie 2011, pe o tendinţă multianuală defavorabilă leului. Fiecare rezista după puteri la presiunile crizei. Elveţienilor nu le convenea că francul lor se întăreşte prea mult şi au plafonat piaţa la 1,2 CHF pentru un Euro. Românii nu prea au avut multe de făcut pentru leu.
La jumătatea acestei luni, strategii elveţieni de la SNB consideră că a venit timpul ca piaţa poate găsi singură echilibrul.
„Ridicarea plafonului a generat fluctuaţii majore, cursul de schimb al francului recalibrându-se în raport cu toate celelalte valute, într-un grad mai mare sau mai mic”, a scris Dan Rusu, şeful echipei de cercetare a casei de brokeraj BT Securities, în raportul săptămânal al Băncii Transilvania.
Astfel că, în viitorul previzibil, leul îşi va relua tendinţa de depreciere, probabil până dincolo de 4,89 RON / CHF, potrivit calculelor statistice ale analistului citat.
Cursul leului va relua deprecierea, chiar dacă moneda naţională va reuşi, mai întâi, să-şi extindă „faza de consolidare” între 4,35 şi 4,6, ba chiar să recupereze până la 4,2 în raport cu francul elveţian (CHF), estima Dan Rusu încă de luni.
„Scenariul tehnic de mai sus nu este afectat de decizia luată de şase bănci de a converti în lei creditele în franci elveţieni„, a declarat Dan Rusu pentru ECONOMICA.NET, marţi dimineaţă.
Pe de altă parte, perspectivele tehnice ar putea fi influenţate de noi decizii administrative ale băncii centrale a Elveţiei (SNB), care să îmblânzească tendinţa de apreciere a francului.
„Renunţarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm asta, dar numai până la un punct. Suntem pregătiţi fundamental să intervenim pe piaţa valutară‘, a declarat Jean – Pierre Danthine, vicepreşedintele SNB.
Plafonul maxim impus la 1,2 franci pe euro a fost decis de banca centrală a ţării cantoanelor „când economia europeană traversa criza datoriilor suverane, iar refugierea investitorilor în franci ameninţa să aprecieze moneda până la niveluri care ar fi daunat economiei elveţiene”, a mai explicat Dan Rusu.
Consolidare
„Deocamdată urmărim intervalul de rezistenţă 4,6 – 4,68 RON / CHF, pentru că, în funcţie de reacţia preţurilor la acest nivel, ne aşteptăm să obţinem noi indicii privind evoluţia viitoare a cursului. Dacă rezistenţa cedează în şedinţele următoare, e posibil ca episodul de stabilizare să se fi încheiat deja, iar leul să îşi reia tendinţa de depreciere încă de pe acum”, se spune în raportul primit de la Banca Transilvania la redacţia ECONOMICA.NET.
Analiştii tehnici estimează evoluţia viitoare a cotaţiilor în funcţie de evoluţiile lor anterioare, folosind intrumente statistice şi grafice. Rezistenţa este un prag maxim anterior care nu a putut fi depăşit de piaţă. Înregistrarea de cotaţii superioare acestui prag confirmă o tendinţă de creştere sau, în cazul RON/ CHF – de depreciere a leului.
La rândul lor, şi analiştii de la Erste Group Reserch consideră că francul eleveţian se află într-o perioadă de consolidare faţă de euro, după care îşi va putea relua creşterea, din punct de vedere tehnic.
„În cazul în care rezistenţele ar continua să ţină, ne putem aştepta ca moneda naţională să îşi extindă faza de consolidare între 4,35 şi 4,6, ba chiar să recupereze până la 4,2 în raport cu francul, înainte de a-şi relua tendinţa de depreciere”, se mai pune în raportul Băncii Transilvania.
Cu o săptămână mai devreme, analiştii spuneau că „pe termen scurt, ne aşteptăm ca piaţa să se stabilizeze momentan sub 4,8 lei / CHF, în cel mai bun caz între 4,6 şi 4,35 – 4,33, respectiv 4,19. Ulterior însă, credem că ar fi posibil un nou val de depreciere, care să ducă raportul dincolo de confluenţa de rezistenţe de la 4,83 şi 4,89 şi chiar peste maxima atinsă în şedinţa din 15 ianuarie, când s-a ridicat plafonul de pe EUR/CHF”.
Avertisment
Nu este în intenţia analiştilor citaţi şi cu atât mai puţin a ECONOMICA.NET să sugereze cititorilor luarea unor decizii financiare.
Articolele ECONOMICA.NET despre evoluţiile probabile pieţelor financiare au rost exclusiv informativ. Reperele citate pot diferi, în perspectiva altor analişti, iar piaţa ar putea să nu le respecte.
ECONOMICA.NET atrage atenţia că singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile financiare.