Guvernul de la Paris este sub presiune să ia măsuri pentru a evita o criză bugetară care periclitează ratingurile de credit. După ce a ratat cu o marjă largă ţinta de deficit din 2023, Executivul şi-a revizuit proiecţiile pentru următorii ani, înainte de a trimite la Bruxelles planul de reducere.
Autorităţile de la Paris se aşteaptă acum la un deficit de 5,1% din PIB în 2024, după ce iniţial previzionase un nivel de 4,4% din PIB, înainte de a scădea gradual la 4,1% din PIB în 2025 şi la 2,9% din PIB în 2027.
Oficialii de la Ministerul de Finanţe le-au spus jurnaliştilor că Executivul are ca obiectiv reduceri suplimentare ale cheltuielilor publice de zece miliarde de euro în 2024, după ce anunţaseră deja reduceri de urgenţă zece miliarde de euro.
Jumătate va veni de la Guvernul central, 2,5 miliarde de euro de la autorităţile locale şi 2,5 miliarde de euro de pe urma profiturilor companiilor energetice, au informat oficialii, numind noile obiective „ambiţioase dar credibile.”
Şi alte state membre UE, în special Italia, au un deficit bugetar peste limita stabilită de UE de 3% din PIB.
Datele publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (Insee) arată că, anul trecut, deficitul bugetar s-a situat la 5,5% din PIB, faţă de 4,8% din PIB în 2022, depăşind semnificativ ţinta Guvernului de 4,9% din PIB.
Agenţiile de evaluare financiară urmează să publice în aprilie şi în mai evaluările lor privind situaţia financiară şi perspectivele Franţei.
De asemenea, Insee a informat că datoria publică a Franţei s-a situat la 110,6% din PIB la finalul trimestrului patru din 2023, faţă de 111,9% din PIB la sfârşitul trimestrului patru din 2022.