Nivelul ridicat al şomajului şi stagnarea economiei au dus la scăderea semnificativă a popularităţii Guvernului francez, care susţine că revizuirea planurilor bugetare şi măsurile de stimulare anunţate de BCE vor stimula creşterea PIB-ului.
‘Aceste două decizii majore ne fac să credem că estimarea noastră privind o creştere a economiei de 1% în acest an va fi îndeplinită’, a declarat ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin.
Proiectul suplimentar de buget pe 2014 este primul pas din măsurile anunţate de Guvern, care vor fi completate în 18 iunie cu un proiect de reducere a impozitului pe salarii.
Astfel, Guvernul încearcă să îndeplinească ţintele de deficit la 3,8% din PIB anul acesta şi la limita de 3% din PIB stabilită de UE anul viitor.
Reducerea cheltuielilor publice cu încă patru miliarde de euro include economii de peste un miliard de euro în sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale, iar 1,6 miliarde de euro vor fi economisiţi prin reducerea cheltuielilor ministerelor.
Aproximativ 3,7 milioane de gospodării vor beneficia anul acesta de scutiri de taxe, al căror cost total se ridică la 1,1 miliarde de euro pentru buget.
De anul viitor, muncitorii vor beneficia de reducerea impozitului pe salarii pe care îl plătesc – 520 de euro pe an pentru o persoană cu salariul minim – ceea ce va costa statul 2,5 miliarde de euro.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a solicitat Franţei să-şi menţină angajamentele de reducere a cheltuielilor publice în timp ce îşi reformează economia.
Franţa, a cărei economie a crescut extrem de lent în ultimii doi ani, este un exemplu al dificultăţilor cu care se confruntă multe guverne care implementează reforme structurale nepopulare în privinţa pieţei muncii şi a sistemului de pensii şi menţin un control strict al cheltuielilor publice.
Preşedintele Francois Hollande a prezentat, în 14 ianuarie, detaliile ‘Pactului de responsabilitate’, promiţând o scădere a taxelor percepute companiilor în schimbul creării de noi locuri de muncă, în paralel cu noi reduceri de cheltuieli bugetare. Concret, el a propus reduceri progresive de taxe prin care societăţile private vor realiza economii de circa 30 de miliarde de euro până în anul 2017.
Dar taxele mai scăzute înseamnă venituri mai scăzute, într-o perioadă în care Parisul trebuie să-şi reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până la sfârşitul lui 2015. Deja Franţa a obţinut o prelungire cu doi ani a termenului pentru reducerea deficitului şi este greu de crezut că va mai fi extins termenul limită.
Comisia Europeană a apreciat că Franţa încă mai are timp să adopte măsuri pentru a-şi îndeplini obiectivul de reducere a deficitului, dar a cerut mai multe detalii privind modul în care va fi acesta diminuat până în 2015.
PIB-ul Franţei a stagnat în primele trei luni ale acestui an, în condiţiile în care majorarea taxelor i-a afectat pe consumatori, iar companiile şi-au redus investiţiile, semn că revenirea economică din zona euro rămâne una vulnerabilă.
Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice din Franţa (Insee), a doua mare economie a zonei euro a înregistrat o creştere zero în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, sub estimările analiştilor care mizau pe un avans de 0,1%.