Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, a informat anterior că statul a preluat deja o participaţie de 12,7%, cu suma de 680 de milioane de euro, şi vrea să-şi sporească participaţia la aproximativ 14%.
„Guvernul francez nu a fost informat de această decizie şi nici de punerea sa în practică. Am luat notă de acest lucru. Este acum de datoria Guvernului olandez să îşi clarifice intenţiile”, a declarat Emmanuel Macron înaintea unei întâlniri cu cancelarul german Angela Merkel. „Ce este important este ca interesul companiei să fie păstrat”, a adăugat Macron.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Executivului francez, Benjamin Griveaux, a declarat miercuri că la finele acestei săptămâni ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, se va întâlni cu omologul olandez Wopke Hoekstra „pentru a avea o discuţie deschisă şi amicală cu privire la intrarea statului olandez în acţionariatul Air France-KLM”. Benjamin Griveaux a adăugat că nici Guvernul francez şi nici Consiliul de Administraţie de la Air France-KLM nu au fost informate de intenţia Guvernului olandez.
Până acum, Guvernul francez era cel mai mare acţionar al Air France-KLM, cu o participaţie de 14,2%, urmat de companiile aeriene Delta Airlines şi China Eastern Airlines.
Anul trecut, Air France a înregistrat câştiguri operaţionale de 266 de milioane de euro, faţă de 1,07 miliarde de euro la subsidiara KLM. Însă, în 2018, acţiunile Air France – KLM au înregistrat o scădere de aproape 40%, în principal ca urmare a valului de greve declanşat de sindicatele care vor să obţină majorări salariale şi condiţii mai bune de muncă.
Deşi Air France şi KLM au fuzionat încă din 2003, subsidiara KLM a rămas o structură independentă în cadrul grupului Air France-KLM. Cu sprijinul Guvernului olandez, subsidiara KLM a respins încercările noului director general de la Air France – KLM, canadianul Ben Smith, de a avansa spre o mai mare integrare a celor două companii.