Franţa preia preşedinţia Uniunii Europene; lista priorităţilor asumate de Franţa pentru următorul semestru

La miezul nopţii dintre ani, Slovenia a predat ştafeta preşedinţiei prin rotaţie a UE, pe care o preluase la 1 iulie 2021. În semestrul al doilea din 2022, rolul va reveni Cehiei, anunţă Agerpres.

Pentru a marca începutul preşedinţiei franceze, turnul Eiffel şi palatul Elysee – reşedinţa din Paris a şefului statului – au fost luminate cu culoarea albastră a Europei. În prima săptămână din ianuarie, zeci de alte monumente din Franţa vor fi scoase în evidenţă în acelaşi mod.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele celor 27 de state membre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Preşedinţia convoacă reuniunile miniştrilor, stabileşte agenda acestora şi conduce negocierile. Aşadar, timp de şase luni, Franţa va dispune de o influenţă considerabilă pentru a promova anumite subiecte şi a găsi compromisuri între cele 27 de ţări, chiar dacă preşedinţia presupune neutralitate şi tact.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat vineri seara, în mesajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri europene”.

Ambiţia Franţei este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său”, arătase şeful statului încă din 9 decembrie.

Macron nu va prezida summiturile şi consiliile europene; acest rol îi revine preşedintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel.

AFP reaminteşte că UE se află la o răspântie în privinţa mai multor probleme importante, începând cu securitatea în Europa, în contextul concentrării a mii de militari ruşi la frontiera Ucraine şi cu criza produsă de coronavirus în domeniul sănătăţii, care afectează şi economia.

Agenţia apreciază că preşedintele francez poate conta şi pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul celor mai avansate economic ţări – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite. În primul discurs de Anul Nou, succesorul Angelei Merkel a pledat pentru o Europă „mai suverană şi mai puternică”.

La rândul ei, şefa diplomaţiei de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis „prietenilor noştri francezi”, într-o declaraţie făcută AFP, că pot conta pe susţinerea Germaniei.

Macron doreşte mai multe reforme în Europa: a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticenţelor unor parteneri preocupaţi mai mult de protecţia oferită de NATO.

Agenda politică internă a Franţei va reduce însă disponibilitatea de acţiune, apreciază AFP. Vor avea loc alegeri – prezidenţiale în mai şi parlamentare în iunie. Opoziţia îl acuză pe Macron că vrea să folosească preşedinţia UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu şi-a anunţat încă oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat.

Actualizare ora 13:30

La 1 ianuarie 2022, Franţa preia de la Slovenia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Este a 13-a oară când Franţa deţine preşedinţia UE, ultima dată fiind în iulie-decembrie 2008, scrie site-ul https://www.lexpress.fr/.

Priorităţile preşedinţiei franceze
Franţa a ales ca deviză a preşedinţiei sale, sloganul „Relansare, putere şi apartenenţă”, iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al „ambiţiei de a merge înainte”, a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, în cadrul unei conferinţe de presă de prezentare a priorităţilor preşedinţiei, la 9 decembrie 2021.

În cadrul aceleiaşi conferinţe, desfăşurate la Palatul Elysee, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a stabilit ca obiectiv general al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, o Europă „puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, şi a criteriilor de la Maastricht, conform relatării AFP, din 9 decembrie 2021.

Dacă ar trebui să rezum într-o frază obiectivul acestei preşedinţii, aş spune că trebuie să trecem de la o Europă de cooperare în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică în lume, deplin suverană, liberă în alegerile sale şi stăpână pe destinul său”, a declarat Macron, în cadrul conferinţei de presă din 9 decembrie.

Preşedinţia franceză a Uniunii este construită în jurul a trei mari domenii: digital, tranziţie ecologică şi social. În ceea ce priveşte digitalul, prioritatea preşedinţiei va fi reglementarea economică şi abilitarea platformelor digitale, în special în faţa discursului instigator la ură, cu reglementarea serviciilor şi pieţelor digitale. Cu privire la tranziţia ecologică, obiectivul va fi crearea unui preţ al carbonului la graniţele Uniunii Europene (UE) pentru produsele importate, iar legat de zona socială, prioritatea va fi stabilirea unei legislaţii europene privind salariul minim, se arată pe site-ul oficial al preşedinţiei franceze, https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/fr.

Preşedinţia franceză conturează, de asemenea, o serie de obiective pe termen lung pentru Europa 2030, incluzând domeniile: un nou model de creştere şi investiţii pentru UE şi zona euro; valori europene, cu instrumente de protecţie a democraţiilor statelor; tineret, prin extinderea programului Erasmus; cultura, cu o „Academie a Europei” care reuneşte în jur de o sută de intelectuali din 27 de ţări şi din toate domeniile, pentru a încuraja dezbaterea europeană; sănătate, prin dezvoltarea unei agenţii comune de cercetare, mai scrie site-ul preşedinţiei, scrie Agerpres.

O atenţie sporită va fi acordată de către preşedinţia franceză şi Conferinţei pentru Europa, având în vedere că lucrările Conferinţei se vor încheia în primăvara anului 2022.

Trio-ul actual Franţa-Cehia-Suedia (ianuarie 2022 – iunie 2023)
Franţa, Cehia şi Suedia au mai deţinut preşedinţia în acest tandem în perioada iulie 2008-decembrie 2009.

Termele prioritare ale trio-ului, aşa cum sunt ele prezentate pe site-ul preşedinţiei franceze, sunt:
* protecţia cetăţenilor şi a libertăţilor acestora, cu accent pe respectarea şi protecţia valorilor europene – democraţia, statul de drept, egalitatea între femei şi bărbaţi etc. – şi pe consolidarea spaţiului Schengen şi a politicii europene privind azilul şi migraţia;
* promovarea unui nou model european de creştere şi investiţii, bazat pe o creştere verde şi durabilă şi pe suveranitatea industrială şi digitală europeană;
* construirea unei Europe mai verzi, mai echitabile din punct de vedere social şi mai protective în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor europeni;
* o Europă globală, actor mondial care promovează multilateralismul şi relaţii reînnoite cu partenerii săi, în paralel cu împărtăşirea unei viziuni comune a celor 27 state membre în ceea ce priveşte ameninţările strategice, relatează Agerpres.

Programul pe 18 luni al celor trei state reiterează, de asemenea, angajamentul Uniunii Europene în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor sale economice şi sociale, informează site-ul https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/.

Trio-ul anterior Germania, Portugalia, Slovenia (iulie 2020 – decembrie 2021)
Trio-ul anterior a fost format din Germania (iul.- dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi www.eu2020.de.

Puternic marcat de pandemia de Covid-19, programul comun al trio-ului a făcut astfel lupta împotriva coronavirusului şi a consecinţelor sale economice şi sociale prioritatea numărul 1. De asemenea, adoptarea bugetului multianual al UE 2021-2027 a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale trioului. Printre celelalte priorităţi de pe agenda sa, s-au numărat: promovarea unei Europe sociale, tranziţiile verzi şi digitale şi căutarea de răspunsuri europene la întrebările legate de migraţie.

Context

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul preşedinţiei Slovene a UE, www.gov.si.