Obiectivul „va fi cam dificil de atins” conform actualelor politici guvernamentale. Sunt necesare mai multe eforturi”, a declarat oficialul FMI.
Guvernul de la Paris intenţionează să reducă cheltuielile în următorii ani, dar până în 2027 deficitul bugetar nu este estimat să scadă sub plafonul UE de 3% din PIB.
Reglementările fiscale ale UE au fost temporar suspendate în contextul pandemiei şi a războiului din Ucraina, dând guvernelor mai multă libertate de a cheltui până la finalul lui 2023.
În Franţa, „traiectoria bugetară pe care intenţionează să o urmeze Executivul este în direcţia potrivită. Dar probabil înaintează puţin prea lent”, a explicat Gourinchas.
Economistul a cerut reforme suplimentare pentru a stimula creşterea economiei şi a apreciat că este mult prea devreme pentru marile bănci centrale să înceapă reducerea dobânzilor deoarece inflaţia încă este departe de ţintă.
Situaţia financiară a Franţei nu este îngrijorătoare ţinând cont că există marjă de manevră în bugetul său, a dat asigurări oficialul FMI.
Recent, ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a anunţat că Executivul intenţionează să facă economii de 16 miliarde de euro (17 miliarde de dolari) din bugetul pe 2024.
Deja Guvernul a scăzut anul acesta cheltuielile cu cinci miliarde de euro şi sunt necesare noi reduceri anul viitor, pentru a realiza planul de reducere a deficitului fiscal de la 4,9% din PIB în 2023 la 4,4% din PIB în 2024 şi apoi la 2,7% din PIB în 2027.
Franţa este sub presiune pentru a-şi echilibra finanţele, după ce în aprilie agenţia de evaluare financiară Fitch a redus ratingul ţării la „AA minus” din cauza temerilor privind o potenţială paralizie politică şi tulburări sociale, în urma adoptării unei controversate reforme a pensiilor.
Agenţia rivală S&P a cruţat în iunie Franţa de ruşinea unei retrogradări a ratingului suveran, dar a avertizat că rămâne prudentă privind perspectivele, ţinând cont de finanţele publice aflate sub presiune.