O asemenea revenire la regimul obligativităţii vizelor s-ar putea produce şi dacă se constată că un număr prea mare de cetăţeni proveniţi dintr-un stat terţ rămân în UE după ce le-a expirat perioada în care viza nu este obligatorie (90 de zile), dacă se înregistrează o creştere substanţială a numărului de permise de şedere ale cetăţenilor dintr-un asemenea stat şi a căror rată de acceptare în UE este redusă, ori dacă un stat terţ respinge un număr semnificativ de cereri de readmisie.
Această iniţiativă franco-germană survine pe fondul îngrijorărilor cu privire la perspectiva liberalizării regimului de vize de scurt sejur pentru cetăţenii turci care călătoresc în UE, condiţie pusă de Ankara pentru aplicarea recentului acord cu blocul comunitar pentru stăvilirea fluxului de migranţi veniţi mai ales din statele arabe şi care traversează teritoriul turc cu scopul de a ajunge în vestul Europei.
Un astfel de mecanism rapid de reintroducere a obligativităţii vizelor are ca obiectiv temperarea îngrijorărilor celor care se tem că Turcia ar putea convinge UE să relaxeze cele 72 de criterii de a căror îndeplinire a condiţionat liberalizarea regimului de vize de scurt sejur pentru cetăţenii turci.
Aceste criterii merg de la oferirea de garanţii privind asigurarea autenticităţii documentelor de identitate până la respectarea drepturilor fundamentale. Comisia Europeană trebuie să se pronunţe pe 4 mai asupra respectării de către Turcia a celor 72 de criterii.
Pe de altă parte, mai multe state membre ale blocului comunitar se tem că liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii turci ar putea avea ca efect un nou aflux de migranţi. Există un ‘paradox aparent în liberalizarea vizelor pentru 130 de milioane de persoane într-un moment în care încercăm să frânăm fluxurile migratoare’, remarcă o sursă diplomatică.