„Am convenit să elaborăm până la viitorul Consiliu economic şi financiar franco-german o propunere comună asupra posibilităţilor investiţionale în cele două ţări şi vom formula o viziune comună asupra Europei”, a indicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schauble, după întâlnirea la care au mai participat colegul său care deţine portofoliul economiei, Sigmar Gabriel, şi omologii lor francezi Michel Sapin şi Emmanuel Macron.
Următoarea şedinţă a consiliului la care Schauble a făcut referire, ce reuneşte aceşti patru miniştri plus preşedinţii băncilor centrale din cele două ţări, este programată pentru 1 decembrie.
Anterior, cei doi miniştri francezi au declarat că propunerea Franţei este ca Germania să-şi sporească investiţiile publice cu 50 de miliarde de euro, ei promiţând că guvernul de la Paris îşi va diminua în schimb cheltuielile publice cu o sumă echivalentă.
După reuniune, Schauble şi Gabriel au răspuns că această sumă chiar corespunde nevoilor de investiţii ale Germaniei, dar au precizat că cea mai mare parte a acestor investiţii trebuie asigurată de sectorul privat. Ei au risipit astfel speranţele Parisului cu privire la un vast program de investiţii publice germane de care ar fi profitat indirect şi celelalte state europene.
În documentul ce va fi prezentat pe 1 decembrie se vor regăsi „propuneri concrete şi operaţionale”, a declarat Michel Sapin, care a vorbit despre „mai multe niveluri de iniţiative” ce vor cuprinde atât proiecte comune, cât şi idei de proiecte comune, astfel încât demersul franco-german „să creeze o dinamică utilă tuturor” în Europa.
La rândul său, Emmanuel Macron a declarat după întâlnire că cei patru miniştri au subliniat importanţa investiţiilor pentru relansarea economiei europene „anemice”. El a mai spus că „nu a cerut nimic Germaniei, pentru că Franţa nu poate cere ceva Germaniei” şi „fiecare ştie ce are de făcut”, dar a adăugat că, în opinia sa, capacitatea investiţională germană este superioară celei franceze.
De altfel, notează AFP, guvernele francez şi german lucrează de mai multe săptămâni la elaborarea unor propuneri privind noi investiţii, iar aceste iniţiative le vor însoţi pe cele ale viitoarei comisii europene, care şi-a fixat de asemenea ca obiectiv sporirea investiţiilor.
Însă guvernul de la Berlin a insistat de fiecare dată că restabilirea încrederii în zona euro impune asanarea finanţelor publice şi reforme structurale, opunându-se ferm ideii unei relansări economice cu ajutorul investiţiilor făcute pe seama creşterii deficitului bugetar. Aplicând aceste principii, executivul cancelarului Angela Merkel speră că la finele anului în curs Germania va înregistra pentru prima dată după 1969 un deficit bugetar zero.