Franța strânge dovezi cu privire la crimele de război comise de Rusia în Ucraina. Zelenski se aşteaptă la o reacție globală decisivă după atacul rușilor asupra gării din Kramatorsk – Război Ucraina LIVE TEXT ziua 45

Război Ucraina – Ziua 45

Zelenski: Ucraina este totuși pregătită să poarte convorbiri cu Moscova

Ucraina este ”totuşi pregătită” să poarte convorbiri cu Rusia, aflate într-un punct mort după descoperirea atrocităţilor din oraşele ucrainene eliberate, a declarat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP, relatează Agerpres.

”Noi suntem pregătiţi să luptăm şi, în paralel, să căutăm căi diplomatice pentru a opri acest război. Pentru moment, avem în vedere un dialog în paralel”, a dat asigurări şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Kiev şi la Bucea, oraş devenit simbol al atrocităţilor invaziei ruse.

Pe de altă parte, ministrul sănătăţii ucrainean Viktor Liaşko a anunţat sâmbătă că peste 20 de spitale ucrainene au fost ”distruse complet” în timpul invaziei ruse. De asemenea, peste 300 de spitale şi alte instituţii medicale au fost avariate parţial.

Liaşko a precizat că spitale din oraşe ca Bucea şi Irpin au fost repuse în funcţiune, însă este nevoie de anumite reparaţii la aceste obiective.

La 24 februarie, Rusia a lansat o invazie militară de amploare asupra Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine.

Nicio casă din satul ucrainean Andriivka nu a mai întreagă

Nicio casă din satul ucrainean Andriivka, aflat în raionul Makariv din regiunea Kiev, nu a rămas întreagă în urma invaziei, la începutul lunii martie, a trupelor ruseşti, relatează corespondentul Agerpres Cristian Lupașcu.

Sutele de case din localitate au fost distruse parţial sau în totalitate de tancurile armatei Federaţiei Ruse, în timp ce localnicii au fost nevoiţi să se adăpostească, timp de aproape o lună, în beciuri.

Vasile Malyuha Vladimiroviki povesteşte cum militarii ruşi, împreună cu combatanţi din Cecenia sau Osetia de Nord, au intrat în sat şi au tras încontinuu asupra locuinţelor. În plus, avioanele ruseşti au survolat localitatea, bombardând-o în repetate rânduri.

„De pe 3 martie până pe 31 practic au tras întruna în noi. Şi dimineaţa, pe la 5,00, şi mai spre seară, şi noaptea. Permanent trăgeau. Aici lângă noi a căzut Voronka (n.r. – o bombă Voronka) şi în dreapta a explodat şi maşina cu muniţie Ural. Nu ştiu cum nu am ars cu totul. A fost un dezastru că nu ne putem închipui. (…) Mi-au luat maşina din garaj, au stricat-o şi au abandonat-o. Şi-au pus semnele lor pe maşină. Trebuie să fac reparaţii în urma lor. (…) Satul nostru a fost distrus cu totul. Am stat în beci mereu”, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Malyuha Vladimiroviki.

Bărbatul susţine că soldaţii care le-au ocupat localitatea au furat tot ce au prins.

„Şi-au bătut joc de noi. Au furat totul. Şi de la noi din casă. Noi eram în beci şi ei deasupra furau totul. Au furat plasma, calculatorul meu, calculatorul băiatului, două biciclete, telefoane, o drujbă. Le vând în bazar în Belarus”, a adăugat Vasile Malyuha Vladimiroviki.

În timp ce localnicii se ascundeau în beciuri, militarii ruşi au transformat mai multe case în depozite de armament. De altfel, după retragerea acestora, o cantitate impresionantă de muniţie a rămas în curţile sau la porţile oamenilor.

La rândul său, Liuba Homenko vorbeşte despre ostilitatea militarilor ruşi, dar şi de lăcomia acestora.

„Au început să intre în casele oamenilor, să bată la uşi, să vadă cine suntem. Întâi au intrat în fiecare casă, au controlat tot, au izbit uşile de perete, iar, unde erau telefoane, erau smulse şi trântite de pământ sau luate cu totul. Toată lumea a fost obligată să stea în beciuri şi să nu iasă afară. Noi am stat în beciuri, iar ei în sat până au venit ai noştri şi i-au alungat. Au jefuit fiecare casă în parte. Aşa ceva nu am mai văzut. Au luat şi maşinile de spălat, au luat şi lingurile, şi furculiţele, şi prosoapele. Au luat totul, le-au încărcat pe tancuri, în maşini”, a povestit Liuba Homenko. Localnica ne dezvăluie că timp de o lună parcă a stat în mormânt.

Femeia recunoaşte că şansa localnicilor a fost aceea că au avut mâncare suficientă în beciuri şi că au avut cu ce să se hrănească pe perioada în care au fost nevoiţi să stea ascunşi.

Andriivka se află la aproximativ 15 kilometri de Borodianka, o altă localitate care a fost ocupată de trupele ruseşti şi în care pierderile materiale şi umane sunt semnificative.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a ajuns la Kiev, pentru a-și arăta sprijinul față de Guvernul ucrainean

Cancelarul austriac Karl Nehammer a sosit sâmbătă la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul pentru Guvernul ucrainean, în timp ce armata rusă continuă să vizeze sudul şi estul ţării, informează DPA, relatează Agerpres.

Nehammer se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu primarul Kievului, Vitali Kliciko. De asemenea, el intenţionează să viziteze oraşul Bucea, locul unde oficialii ucraineni au declarat că sute de civili au fost masacraţi de forţele ruseşti înainte de a pleca.

Vizita lui Nehammer vine după cea efectuată vineri de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

La sosirea în Ucraina, cancelarul austriac a declarat jurnaliştilor că atrocităţile de la Bucea trebuie să fie investigate pe deplin de experţi internaţionali independenţi.

Zelenski, a cerut „un răspuns global ferm” la atacul de la Kramatorsk. ”Aceasta este o altă crimă de război a Rusiei pentru care toţi cei implicaţi vor fi traşi la răspundere”, a declarat Zelenski într-un mesaj video, referindu-se la atacul cu rachete care a ucis vineri 52 de persoane, inclusiv cinci copii, potrivit unui ultim bilanţ anunţat de autorităţile locale. ”Puterile mondiale au condamnat deja atacul Rusiei asupra Kramatorsk. Ne aşteptăm la un răspuns global ferm la această crimă de război”, a continuat el, citat de AFP.

Nehammer, care a preluat mandatul în decembrie, a declarat că scopul vizitei sale în Ucraina este de a oferi sprijin umanitar şi politic.

Austria, care nu este membră a NATO, a furnizat până acum, printre altele, 10.000 de căşti şi 9.000 de veste de protecţie pentru uz civil.

În acelaşi timp, ca şi Germania, este unul dintre statele UE care au respins până acum cererea lui Zelenski de interzicere a importurilor de gaze ruseşti. 80% din gazele Austriei provin din Rusia, scrie DPA.

După o oarecare ezitare şi în urma unor măsuri similare luate de mulţi alţi membri UE, Viena a expulzat la sfârşitul acestei săptămâni patru diplomaţi ruşi.

De la începutul războiului, aproape 4,5 milioane de ucraineni din cei aproximativ 44 de milioane de locuitori şi-au părăsit patria. În Austria au fost înregistraţi până în prezent aproximativ 51.000 de refugiaţi, în principal femei cu copii.

La Moscova, armata rusă a confirmat noi atacuri în regiunile ucrainene Dnipro şi Poltava.

Un depozit de arme a fost lovit în cursul nopţii la Dnipro, a declarat Igor Konaşenkov, purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

În Mirhorod, în regiunea centrală Poltava, un atac a fost îndreptat împotriva unui aerodrom. Partea ucraineană a declarat că două persoane au fost rănite.

Într-un atac similar în apropiere de Cernomorsk, în sudul regiunii ucrainene Odesa, nu s-au înregistrat însă victime, potrivit
purtătorul de cuvânt al guvernatorului regiunii.

Zelenski vrea să răspundă cât mai rapid chestionarului transmis de Comisia Europeană, care serveşte drept bază pentru discuţiile de aderare

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să răspundă în termen de o săptămână la un chestionar al Uniunii Europene care serveşte drept bază pentru discuţiile de aderare, transmite dpa, relatează Agerpres.

„Guvernul nostru va pregăti răspunsurile calitativ şi foarte rapid, cred că într-o săptămână”, a afirmat vineri seara preşedintele Zelenski în intervenţia sa video zilnică.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a înmânat chestionarul în timpul vizitei sale de vineri la Kiev.

Ucraina a solicitat aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruse. În prezent, Comisia Europeană examinează această cerere.

Aderarea la UE este un proces lung şi complicat. Chiar dacă Comisia va oferi o evaluare pozitivă, ar putea dura mult timp până la începerea negocierilor de aderare. Von der Leyen a promis totuşi un proces rapid vineri.

Preşedintele Zelenski a mai afirmat că este sigur că această cale va conduce la succes şi că nu are nicio îndoială că Ucraina va deveni parte a UE.”Sunt convins că suntem în sfârşit aproape de a ne realiza obiectivul de lungă durată”, a spus el.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a promis vineri preşedintelui Volodimir Zelenski că instituţia sa va pregăti raportul privind candidatura Ucrainei la UE „în câteva săptămâni” după ce va primi răspunsul la chestionarul pe care i l-a înmânat.

Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste mine amplasate în localitatea Borodianka

Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste minele terestre amplasate pe raza localităţii Borodianka de militarii ruşi, a declarat, pentru Agerpres, primarul oraşului, Gheorghi Ierko.

Acesta precizează că prezenţa minelor reprezintă, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru populaţie.

„Pe noi ne preocupă să curăţăm oraşul şi să deminăm, că acesta este cel mai mare pericol acum. În trei ore am ridicat trei automobile care au trecut peste locuri minate şi acum 15 oameni lucrează la asta şi ne mai vin încă patru brigăzi”, a afirmat Ierko.

Pe raza localităţii au fost identificate, de asemenea, cantităţi importante de muniţie neexplodată sau neutilizată de forţele militare ruseşti.

Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

Zelenski se așteaptă la un răspuns global decisiv după atacul cu rachete rusesc asupra gării din Kramatorsk

Preşedintele Volodimir Zelenski se aşteaptă la o reacţie decisivă din partea comunităţii internaţionale după atacul forţelor ruse asupra gării din Kramatorsk, soldat cu uciderea a peste 50 de persoane, transmite dpa. relatează Agerpres.

„Ne aşteptăm la o reacţie globală puternică la această crimă de război”, a spus vineri preşedintele ucrainean în mesajul său video zilnic.

El a reiterat solicitările privind impunerea unui embargo energetic complet asupra Moscovei şi pentru ca băncile ruse să fie complet excluse din finanţele internaţionale.

Exporturile de energie reprezintă o parte importantă din profiturile Rusiei şi determină conducerea de la Moscova să creadă că lumea va ignora crimele de război ale armatei ruse, a mai spus preşedintele Zelenski.

Autorităţile ucrainene afirmă că 52 de persoane au fost ucise şi 109 au fost rănite într-un atac cu rachetă asupra gării din oraşul Kramatorsk din estul Ucrainei, unde mii de oameni aşteptau să fie evacuaţi. Moscova a negat orice responsabilitate.

Liderul de la Kiev a mai declarat că apreciază disponibilitatea UE de a oferi sprijin financiar şi tehnic pentru documentarea şi investigarea crimelor comise de forţele ruse în Ucraina.

În prezent, UE plăteşte aproximativ 15 milioane de euro pe zi pe cărbune, aproximativ 400 de milioane pe gaz şi 450 de milioane pe petrol din Rusia, potrivit think tank-ului Bruegel, cu sediul la Bruxelles.

Franța strânge dovezi cu privire la crimele de război comise de Rusia în Ucraina

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat vineri că Franţa strânge dovezi despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina, unde abuzurile împotriva civililor sunt negate de Moscova, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Chiar şi cu măsurile maxime de precauţie pe care le iau” în calitate de şef al statului,”pot spune că acestea sunt crime de război ale ruşilor”, a spus Emmanuel Macron pe reţeaua de socializare Brut, adăugând că jandarmi şi magistraţi francezi au fost trimişi pentru a-i ajuta pe ucraineni să stabilească faptele.

„Toţi am fost şocaţi şi bulversaţi, revoltaţi de imaginile din Bucea pe care le-am văzut în urmă cu câteva zile, astăzi la Kramatorsk, pe care le-am văzut la Mariupol, la Harkov” şi „din păcate pe care le vom descoperi în multe alte oraşe”, a spus Emmanuel Macron.

Potrivit acestuia, „serviciile franceze, împreună cu altele, au reuşit să demonteze minciuna statului rus care a constat în a spune că nu Rusia” a comis abuzuri împotriva civililor în mai multe oraşe ucrainene.”Vreau să adunăm dovezile”.”Şi aşadar, am trimis jandarmi şi magistraţi să coopereze pentru a ajuta (…) să strângă dovezi privind vinovăţia soldaţilor ruşi şi despre identitatea acestor soldaţi ruşi”, a adăugat el.

„Am putut demonstra, prin imagini din satelit, că a fost vorba de armata rusă atunci când aceasta era prezentă”, a spus preşedintele Franţei, fără a preciza la ce oraş se referă.

Potrivit acestuia,”războiul pe care Rusia a hotărât să îl declanşeze împotriva poporului ucrainean şi-a schimbat natura în ultimele zile din moment ce este clar că aceştia au decis, în mod evident, să desfăşoare operaţiuni împotriva civililor într-un mod metodic, cu scene de violuri care sunt documentate, cu atrocităţi” la adresa civililor.

Emmanuel Macron doreşte aşadar ca Franţa să ajute justiţia ucraineană „dacă este parţial împiedicată, să meargă în faţa Curţii Penale Internaţionale, astfel încât să existe judecată”.

Cel puţin 50 de persoane, inclusiv cinci copii, au fost ucise şi aproximativ 100 au fost rănite vineri într-un atac cu rachete asupra gării din Kramatorsk. Moscova a negat imediat că este responsabilă pentru acest atac, spunând că nu are tipul de rachetă care a fost folosit şi acuzând Kievul că a pus la cale acest atac pentru a-i împiedica pe civili să fugă. Preşedintele Volodimir Zelenski a denunţat un „rău fără limite” dezlănţuit de Rusia.

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a calificat acest bombardament drept o „crimă împotriva umanită