Franţa, ultima redută a statului providenţial – New York Times

Economica.net
20 02. 2014
paris_81752000_66497500

Câştigătorul Premiului Nobel pentru Economie, Christopher Pissarides, a sugerat recent, în glumă, ca pe jumătate din bancnotele euro să fie inscripţionat cuvântul ‘Sud’, astfel încât să avem două monede paralele, una în jumătatea de nord a zonei euro, cea prudentă, şi cealaltă în partea de sud, cea latină. El a inclus Franţa în aceasta din urmă, gândindu-se probabil la costul forţei de muncă, ce creşte mai repede în Franţa decât în Grecia, la raportul dintre datoria publică şi PIB şi la rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor.

În aceste condiţii, întrebarea care se pune este dacă va reuşi Franţa să evite retrogradarea ei în a doua divizie europeană. Criza din zona euro a transformat Franţa într-un fel de ţară test pentru supravieţuirea modelului statului providenţial, care, cu diferite variaţiuni, este în continuare un pilon al identităţii europene postbelice. Iar dacă va reuşi să-şi salveze modelul social, în ciuda trecutului ei plin de mândrie şi a sindicatelor agresive, atunci toţi vecinii ar putea să-i urmeze exemplul.

Potrivit ministrului francez al Economiei, Pierre Moscovici, preşedintele Francois Hollande este conştient de urgenţa situaţiei. ‘La sfârşitul anului trecut, el a observat că alegerea este clară: ori continuăm ca înainte, ori începem schimbări istorice care vor aduce sistemul nostru social în secolul XXI’, a declarat ministrul într-un interviu recent.

După ce Hollande a devenit preşedinte, în anul 2012, Franţa a lăsat impresia că merge împotriva curentului. De exemplu, noul lider de la Elysee a redus vârsta minimă de pensionare la 60 de ani, în timp ce Germania şi Grecia au crescut-o la 67 de ani. Dar abordarea s-a schimbat brusc, odată ce a anunţat în luna ianuarie detaliile ‘pactului de responsabilitate’, în care a promis mediului de afaceri reducerea fiscalităţii în schimbul creării de noi locuri de muncă, dar şi o diminuare mai substanţială a cheltuielilor publice.

În plus, pe 17 februarie, Hollande a invitat la Palatul Elysee potenţiali investitori străini, cărora le-a promis stabilitate fiscală şi ajutoare pentru iniţierea de afaceri în Franţa. Francois Hollande ‘ţine discursuri oarecum neobişnuite pentru un guvern socialist’, remarcă acum directorul societăţii de consultanţă Spiro Sovereign Strategy, Nicholas Spiro, cel care considera anterior Franţa ca fiind ‘bolnavul Europei’.

Având în vedere aceste evoluţii, o altă întrebare este dacă va deveni oare Hollande un Gerhard Schroeder francez, fostul cancelar social-democrat german care a iniţiat reforme ce au permis Germaniei să-şi consolideze puterea economică. Însă Schroeder a demarat respectivele reforme într-o perioadă de prosperitate, în timp ce Hollande se confruntă cu efectele crizei economice. ‘Unii visează să vadă Franţa devenind o ţară anglo-saxonă. Nu suntem o ţară anglo-saxonă şi nu este ceea ce dorim să fim’, temperează ministrul Moscovici.