Preşedintele Emmanuel Macron a pus energia nucleară în centrul strategiei ţării sale de a ajunge la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050, existând planuri pentru construcţia a cel puţin şase noi reactoare nucleare, iar Guvernul de la Paris vrea să reducă procedurile birocratice care au legătură cu proiectele din domeniul energiei nucleare.
Parcul de reactoare nucleare a Franţei a început să fie urmărit cu atenţie, după ce un val de lucrări de reparaţii a impus închiderea unui număr record de reactoare şi a dus producţia de energie nucleară la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, ceea ce a agravat criza energetică din Europa.
„Obiectivul este ca partea procedurală şi autorizaţiile să dureze mai puţin de cinci ani iar lucrările de construcţii la primul reactor EPR2 să înceapă înainte de finalul mandatului prezidenţial, înainte de luna mai 2027”, le-a spus jurnaliştilor oficialul din Ministerul Energiei de la Paris. „Cel mai recent calendar prevede că operaţiunile comerciale la acel reactor să înceapă din 2035-36”, a adăugat oficialul.
Guvernul de la Paris estimează că cele şase noi reactoare nucleare vor costa 51,7 miliarde de euro.
Actul normativ, pe care Guvernul francez vrea să îl elaboreze până la finele lunii octombrie, va simplifica birocraţia şi va reduce riscul mai multor obiecţii legale.
Grupul energetic de stat EDF intenţionează să construiască cele şase noi reactoare la trei centrale nucleare care există deja: două la centrala de la Penly, în departamentul Seine-Maritime, două la centrala de la Gravelines, în nordul Franţei, şi două reactoare fie la centrala de la Bugey, în estul Franţei, fie la centrala de la Tricastin, sudul Franţei.
Luna trecută însă, EDF, companie care este pe cale să fie naţionalizată complet de statul francez, a lansat cel de-al cincilea avertisment de profit din ultimul an şi în prezent se aşteaptă ca diminuarea producţiei de electricitate să îi şteargă 29 de miliarde de euro din câştigurile de bază pentru 2022.
Sursa foto: Flickr