Frăsineanu, Mediu: Ordonanţa privind taxa diferenţiată pe tona de gunoi depozitată la groapă va fi prezentată în Guvern săptămâna viitoare

‘Ca instrument economic, taxa la depozitare este foarte benefică atâta timp cât ştim cum anume să o implementăm şi cum anume să o folosim, astfel încât ea să nu creeze blocaje şi să nu devină o povară pentru unii sau pentru alţii dintre actorii implicaţi pe lanţul de gestionare a deşeurilor. Ceea ce sunt delegată să vă comunic astăzi, aici, este faptul că, săptămâna viitoare, Ordonanţa de Urgenţă de completare şi modificare a Ordonanţei 196 privind protecţia mediului va fi prezentată în şedinţa de Guvern. În acest document, taxa la depozitare va fi înlocuită de o contribuţie sau penalitate pentru neîndeplinirea unor indicatori de performanţă pentru fiecare dintre cei care trebuie să gestioneze pe domeniul de competenţă şi de interes o anumită parte din acţiunile legate de managementul deşeurilor. Am analizat foarte mult, am primit foarte multe puncte de vedere şi noi credem că am luat cea mai bună decizie, astfel încât, într-adevăr, acest instrument economic să stimuleze reciclarea’, a subliniat Frăsineanu, într-o conferinţă de specialitate.

În altă ordine de idei, oficialul Ministerului Mediului a menţionat că, în perioada următoare, va fi finalizat un draft al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

‘Ne apropiem de finalizarea primului draft al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, prin care încercăm să ne planificăm măsurile şi acţiunile, precum şi necesităţile de finanţare pentru perioada cuprinsă între 2017, când sper să avem aprobat acest plan, şi 2020, cu prelungire până în 2025. În momentul în care va fi finalizat primul draft, va începe derularea procedurii SEA (procedură de evaluare strategică de mediu – n. r.) şi dorim să vă invităm pe toţi cei care sunteţi interesaţi să participaţi în mod activ pe parcursul celor şase luni de dezbatere publică şi de întocmire a raportului de mediu, astfel încât, în momentul în care acest Plan Naţional va fi adoptat, să ajute pe absolut toată lumea şi să nu mai existe probleme nici în ceea ce priveşte implementarea lui, nici în ceea ce priveşte implementarea măsurilor sau a acţiunilor cuprinse. Ceea ce vreau să vă spun este că acest plan va conţine, spre deosebire de planul anterior, şi un capitol de guvernanţă locală în care vor fi specificate foarte clar atribuţiile şi responsabilităţile fiecăruia dintre factorii implicaţi în managementul deşeurilor în România şi un plan de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor care sunt cuprinse în acest Plan de Gestionare a Deşeurilor’, a spus reprezentantul ministerului.

Începând cu 1 ianuarie 2017, operatorii de salubritate din România care depozitează deşeuri la groapa de gunoi plătesc o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă.

La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat că taxa de 80 de lei pe tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferenţiat de către operatorii de salubritate şi se va aplica la diferenţa dintre ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv.

În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 şi 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creşterea taxei la 80 de lei/tonă din 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.

România ar fi trebuit să introducă o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii obţinuţi urmau să ajungă la Fondul pentru Mediu.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor şase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia şi Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiţie a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru şi Spania.

CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

România trebuie să respecte 36 de condiţionalităţi ex-ante faţă de Comisia Europeană, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente programelor operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională.

De asemenea, România va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.