Lupta dintre fraţii Micula şi statul român se înteţeşte la Bruxelles. Au chemat a treia oară în instanţă Comisia Europeană

După ce au încercat prin mai multe metode să intre efectiv în posesia celor aproximativ 83 de milioane de euro (376,4 milioane de lei plus dobândă), bani obţinuţi în urma unei decizii definitive a Curţii de arbitraj ICSID de la Washington, din decembrie 2013, fraţii Micula mai au un singur as în mânecă: în noiembrie anul trecut, oamenii de afaceri suedezi au chemat în instanţă Comisia Europeană în două dosare ce au drept scop anularea unei Decizii a Comisiei Europene din 30 martie 2015 prin care forumul european a hotărât că cei 83 de milioane de euro reprezintă ajutor de stat, iar statul român a procedat ilegal atunci când a anulat datoriilor fiscale restante ale societății European Food SA către bugetul de stat. „România trebuie să recupereze orice sumă plătită în temeiul despăgubirilor acordate reclamanților de către tribunal (ICSID – n.red.), întrucât plata respectivă constituie un ajutor de stat ilegal și incompatibil”, se arată în decizia Comisiei din 30 martie 2015.

Detalii aici Lovitură pentru România: Guvernul a compensat ilegal datoriile fraţilor Micula către bugetul de stat

Cum îşi motivează fraţii Micula cererea

Potrivit unui act oficial al Comisiei Europene publicat ieri, în cel de-al doilea proces intentat anul trecut, pe 28 noiembrie, fraţii Micula au invocat opt motive pentru care Decizia din martie anul trecut nu este corectă. „Primul motiv este întemeiat pe lipsa de competență și pe un abuz de putere. Prin calificarea greșită a hotărârii arbitrale a ICSID drept ajutor de stat, Comisia își valorifică competențe pe care le are în domeniul ajutoarelor de stat acordate de România în urma aderării acestei țări la UE, în mod retroactiv privind perioada de preaderare. În mod evident, Comisia nu poate să își exercite competențele legate de ajutoarele de stat în acest mod. Adoptarea unei decizii având asemenea obiect și efect demonstrează cu atât mai mult exercitarea eronată a acestor competențe”, se arată în susţinerea acţiunii.

În al doilea rând, cei doi investitori suedezi susţin că respectiva decizie încalcă mai multe articole ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). „Decizia nu demonstrează existența unui avantaj economic atunci când califică executarea/implementarea hotărârii drept ajutor de stat incompatibil. Prezenta cauză întrunește criteriile stabilite în jurisprudența Asteris, este anterioară aderării României la UE și este astfel în afara domeniului de aplicare al normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. În al doilea rând, decizia nu demonstrează existența selectivității. Tratatul bilateral de investiții încheiat între România și Suedia (cel în baza căruia cei doi investitori erau îndreptăţiţi să beneficieze de protecţia investiţiilor – n. red.) stabilește un sistem de răspundere generală care este aplicabil în egală măsură oricărui investitor. În al treilea rând, decizia nu demonstrează că măsura în cauză este imputabilă statului român. România nu are o marjă de apreciere în privința aplicării hotărârii, se arată în susţinerea acţiunii”, se mai arată în documentul citat.

Totodată, avocaţii oamenilor de afaceri susţin că TFUE protejează obligațiile asumate de România prin punerea în aplicare a Tratatului Bilateral de Investiţii cu Suedia (BIT), care era un acord între un stat membru (Suedia) și o țară terță (România), față de orice posibile efecte post-aderare ale normelor UE privind ajutoarele de stat.

„Autoritățile UE au încurajat activ încheierea de BIT și prin urmare au întreținut o încredere legitimă că demersul de a pune în aplicare un astfel de BIT prin arbitraj și prin hotărâre nu va fi blocat, de exemplu prin aplicarea normelor privind ajutoarele de stat”, se mai arată în motivare.

Nu în ultimul rînd, fraţii Micula fac referire şi la faptul că „pretinsul ajutor trebuie considerat un ajutor compatibil întrucât măsura națională în cauză care a fost la originea arbitrajului și a hotărârii nu a fost niciodată considerată incompatibilă”

„Întrucât decizia determină în mod incorect beneficiarii pretinsului ajutor, aceasta dispune recuperarea de la indivizi și societăți care nu sunt beneficiari ai pretinsului ajutor. (…) Decizia de inițiere a procedurii oficiale de investigație nu a menționat în niciun fel reclamantele European Drinks, Rieni Drinks, West Leasing și Transilvania General Import-Export”, potrivit documentului citat.

Trei procese pe rolul instanţelor comunitare 

Primele două procese intentate de oamenii de afaceri Viorel şi Ioan Micula Comisiei Euopene datează din 2 septembrie 2014 şi respectiv 3 noiembrie 2015. Primul Dosar are ca obiect anularea unei decizii a Comisiei Europene, din 26 mai 2014, prin care se dispune ca România să suspende orice acțiune care poate conduce la executarea sau la punerea în aplicare a hotărârii ICSID din decembrie 2013, întrucât Comisia consideră că executarea hotărârii arbitrale constituie un ajutor de stat ilegal, până la momentul în care Comisia va adopta o decizie finală cu privire la compatibilitatea ajutorului de stat cu piața internă.

Al doilea proces, din 3 noiembrie, cei doi investitori sudezi solicită acelaşi lucru ca şi în dosarul din 28 noiembrie 2015, adică anularea Deciziei UE din 30 martie 2015 prin care s-a decis că cei 83 de milioane de euro reprezintă ajutor de stat.

Procese pierdute pe bandă rulantă în România şi afară

Proprietarii European Drinks au pierdut recent două procese importante, care au anulat practic decizia ICSID din 2013. Astfel, în decembrie anul trecut, Curtea Constituţională a României a respins excepția de neconstituționalitate privind legislația în baza căreia statul român a făcut plata dispusă de tribunalul ICSID. În consecinţă, Ministerul Finanțelor Publice nu trebuie să le mai plătească încă o dată suma de 376 milioane de lei fraților Viorel și Ioan Micula, precum și dobânda aferentă.

Detalii aici: Finanţele nu trebuie să le mai plătească fraților Micula încă o dată suma de 376 milioane lei, câștigată la Washington

În al doilea rând, pe 25 ianuarie anul curent, Tribunalul de Primă Instanţă din Bruxelles a admis contestaţia executorie depusă de ROMATSA împotriva executării silite instituite de fraţii Micula. Aceasta după ce fraţii Micula au încearcat să execute statul apelând la instanţe din alte state pe al căror teritoriu există bunuri ale statului român. S-au îndreptat astfel asupra conturilor ROMATSA deschise la EUROCONTROL, Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene. Ca atare, la începutul lui septembrie 2015, în urma deciziei unui executor belgian, conturile ROMATSA au fost poprite, dar decizia din ianuarie a deblocat conturile Regiei.

Detalii aici Fraţii Micula au pierdut procesul cu Romatsa