“Inerția sistemului a scăzut și va scădea în continuare. Principalul parametru de funcționare al sistemului, frecvența, ar putea avea de suferit, din cauza faptului că grupurile clasice, generatoarele sincrone, care au inerție, încep să fie scoase din funcțiune. Tehnicienii caută soluții pentru ca acest parametru fundamental, frecvența, despre care nu discutăm suficient, să nu aibă variații foarte mari și să poată fi stabilizat, în momentele când producția de energie regenerabilă este foarte mare sau scade brusc”, a explicat Virgiliu Ivan la o conferință pe teme energetice oreganizată de publicația „Focus Energetic”. “Un invertor al unui parc fotovoltaic nu are același efect ca o mașină rotativă”, a spus el.
De aceea, Ivan atrage atenția că este nevoie de capacități flexibile care să poată asigura funcționarea rețelei în noua paradigmă, cu foarte mult regenerabil.
″Este nevoie de baterii de stocare în volum din ce în ce mai mare, precum și de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Pentru că am ajuns în ultimele luni de zile ca, înainte de ziua de dispecerizare, în etapa de pregătire, să avem excedent de până la 2.400 MWh, ca mai mult de jumătate, chiar 60%-70%, din energia pe care o avem programată, să fie în excedent″, a mai spus el.
“Facem mentenanță după cum bate vântul”
Șeful DEN (foto) a explicat că operarea și mentenanța sistemului se face după noi reguli, odată cu integrarea fotovoltaicelor, iar lucurile sunt mai complicate.
″Există unele aspecte mai puțin cunoscute care vin odată cu integrarea producției de energie regenerabilă în rețea și pe care noi, cei care operăm sistemul, le vedem mult mai bine. S-a modificat foarte mult modul de operare a sistemului. În trecut, puteam planifica la virgulă funcționarea sistemului energetic cu luni și chiar ani înainte. În momentul de față, volatilitatea producției de energie regenerabilă și a pieței de energie electrică fac ca sistemul interconectat european să-și modifice parametrii moment de moment. Toate elementele sunt mult mai puțin predictibile și, de aceea, operarea prin dispecer a sistemului a devenit în ultimii ani din ce în ce mai complexă și mai provocatoare″.
Din acest motiv, au fost situații în România în care anumite lucrări de mentenanță a trebuit să fie făcute exclusiv în funcție de condițiile de vânt.
″Ca să vă dau un exemplu plastic, în zona Dobrogei, unde avem producție foarte mare de energie eoliană, capacități foarte mari instalate, acolo mentenanța o facem după vânt. Ne-am modificat programarea activităților în funcție de condițiile de vânt și aproape că orice lucrare din zonele cu energie eoliană foarte ridicată se desfășoară cu monitorizarea foarte atentă a producției și numai dacă condițiile meteo o permit. Sunt foarte mult situații în care se deplasează echipe de mentenanță, iar când ajung la fața locului, dispecerul le spune că nu sunt condiții de lucru, pentru că producția eoliană a crescut foarte mult și nu se mai poate face retragerea din exploatare. Sunt lucruri care se întâmplă și la noi, și la colegii de la distribuții. De aceea, procedurile și activitățile noastre s-au modificat pentru a se plia pe producția de energie regenerabilă″, a mai spus șeful DEN.
În România sunt instalate capacități regenerabile de 4.600 MW în eolian și fotovoltaic la care se adaugă circa 1.600 MW în instalațiile prosumatorilor.