Frezor şi strungar, meseriile care riscă să dispară de pe piaţă odată cu pensionarea specialiştilor actuali
Subinginerii de construcţii, maiştrii, sculerii matriţeri, foschiştii se numără printre meseriile cu forţă de muncă preponderent îmbătrânită. Situaţia e însă îngrijorătoare în privinţa ocupațiilor cu cerere mare de personal pe piața muncii: frezor, strungar şi rectificator universal, potrivit studiului dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
Meseriile cu forţă de muncă predominant vârstnică; ce pondere au salariaţii în vârstă de peste 50 de ani:
- peste 83% dintre subinginerii construcţii civile, industriale şi agricole au peste 50 de ani;
- în jur de 82% dintre subinginerii mecanici;
- în jur de 75% dintre frezori;
- circa 74% dintre strungari;
- 71% dintre angajaţii care lucrează ca maistru instructor;
- peste 66% dintre angajaţii care lucrează ca rectificatori;
- peste 62% dintre cei care activează ca maistru mecanic;
- peste 61% dintre sculeri matriţeri;
- circa 60% dintre cei care lucrează ca maistru energetician-electrician;
- peste 57% dintre fochişti, potrivit studiului PIAROM.
Ocupaţiile cu cel mai ridicat risc (să dispară de pe piaţa românească n. red.) aparţin domeniului tehnic şi necesită nivel de studii superioare sau pregătire profesională tehnică de nivel mediu. Situaţii îngrijorătoare se constată la nivelul unor ocupaţii cu cerere ridicată pe piaţa muncii: frezori universali, strungari universali şi rectificatori universali, spun autorii studiului citat.
Aceasta, în timp ce şcoala profesională e decuplată de la realitatea pieţei muncii.
Structura absolvenților sistemului de învățământ din România nu este adaptată la nevoile pieței muncii, mai ales dacă ne raportăm la învățământul profesional. Spre exemplu, constatăm că, în anul 2017, principalele trei calificări profesionale au fost, potrivit planurilor de învățământ, cele de mecanic auto (4.726 absolvenți), confecţioner produse textile (1.593 absolvenți) şi ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentație (1.345 absolvenți). Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenţi, prin raportare la cei circa 26.000 de mecanici auto care figurează în Registrul de evidenţă a salariaţilor (Revisal), constatăm un raport de 5,38 contracte de muncă/absolvent (n. red. fiecărui mecanic auto, absolvent de şcoală profesională, îi revin peste cinci contracte de muncă ale mecanicilor auto care sunt deja încadraţi în muncă), ceea ce relevă faptul că, per medie naţională, numărul de absolvenți este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieței, chiar și în condițiile în care luăm în considerare compatibilitățile cu alte calificări și posibilitățile de reconversie profesională, spun experţii PIAROM.
Mai mult, distribuția în plan regional a absolvenților este în multe cazuri inadecvată. În cazul municipiului Bucureşti, fiecărui absolvent de şcoală profesională îi revin peste 53 de CIM cu încadrarea mecanic auto, ceea ce reflectă în mod clar un deficit al intrărilor pe piața muncii și, implicit, o competiție mai redusă, care creează probleme angajatorilor și menține o presiune ridicată pe costurile salariale. Pe de altă parte, în alte județe, acest raport este mult mai strâns, indicând în mod evident un număr nejustificat de mare de intrări pe piața muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzău (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent). Aceeaşi necorelare este valabilă şi în cazul calificării de confecţioner produse textile, având în vedere tendinţa de restrângere a industriei textile şi nu de dezvoltare a acesteia, în contextul creşterilor succesive ale costurilor cu forţa de muncă, se arată în studiul citat.
Un învăţământ profesional bine conturat şi susţinut în mod corespunzător ar putea consolida categoria profesională a muncitorilor calificați, care contribuie în mod semnificativ la menținerea clasei sociale de mijloc, spun autorii studiului antemenţionat.
De altfel, dispariţia unor meserii căutate pe piaţa românească, odată cu pensionarea ultimilor meseriaşi, dar şi migraţia lucrătorilor calificaţi se numără printre problemele majore ale pieţei muncii din România, care tind să se acutizeze şi care pot deveni în timp amenințări la stabilitatea și sustenabilitatea dezvoltării macroeconomice, atrage atenţia PIAROM.
- dispariția industriei și a specialiștilor în diferite meserii, amplificată de criza puternică de identitate a învățământului național și de cvasiinexistența unui învățământ tehnic și profesional (licee tehnice, școli profesionale) performant și atractiv.
- migrația forței de muncă calificată, intensificată odată cu liberalizarea pieței muncii la nivel european și amplificată de diferențele salariale semnificative în anumite sectoare de activitate între România și majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, dar și de lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ care reglementează relațiile de muncă în România.
Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017 este una dintre cele mai riguroase şi aprofundate analize ale pieţei muncii din ţara noastră. Studiul este realizat de experţii PIAROM cu datele Inspecţiei Muncii, Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat.