Scufundarea acestei ambarcaţiuni supraîncărcate a ridicat numeroase întrebări cu privire la lanţul de responsabilităţi.
„Frontex a oferit un sprijin aerian suplimentar autorităţilor elene la 13 iunie, dar nu a primit niciun răspuns”, a afirmat serviciul de presă al Frontex, cu sediul la Varşovia, la solicitarea AFP.
Mai devreme în ziua tragediei, Centrul de coordonare italian (MRCC) ordonase unui avion Frontex să caute o navă de pescuit în jurul orei 08:33 GMT. Aceasta a fost reperată la 09:47, potrivit Frontex.
„Avionul a monitorizat nava de pescuit timp de 10 minute, fiind forţat să revină la bază pentru realimentare”, indică Agenţia.
Cu zece zile în urmă, Frontex indicase deja că s-a oferit să trimită o dronă grecilor pentru a patrula fără întârziere în Marea Egee. Cu toate acestea, autorităţile elene au dat instrucţiuni ca drona să fie folosită pentru o altă operaţiune de salvare în sudul Cretei, unde, potrivit Frontex, 80 de persoane se aflau în pericol.
În noaptea de 13 spre 14 iunie, un pescador învechit şi supraîncărcat provenind din Libia a naufragiat în largul coastelor peninsulei Peloponez, în Grecia, pe cea mai periculoasă rută a migraţiei din lume.
Naufragiul, considerat drept unul dintre cele mai grave implicând migranţi în Mediterana, a făcut cel puţin 82 de morţi. Organizaţia Mondială pentru Migraţie (OIM) şi Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR) estimează că la bordul ambarcaţiunii se aflau între 400 şi 750 de pasageri, inclusiv femei şi copii.
Sute dintre ei se pare că proveneau din Pakistan, în special din provinciile Punjab şi Kashmir.
Potrivit unui bilanţ al autorităţilor elene, printre supravieţuitori figurează 47 de sirieni, 43 de egipteni, 12 pakistanezi şi doi palestinieni.