Fondul Proprietatea se cumpără bine pentru că dă în judecată Guvernul Român-FT

În ianuarie, acţionarii străini şi-au consolidat poziţia majoritară în Fond, deţinând 53,48% din toate acţiunile FP, sau 54,93% din capitalul social subscris şi vărsat. Peste 9% dintre străinii acţionari la FP sunt persoane fizice nerezidente, iar restul străinilor sunt fonduri de investiţii, potrivit ultimei raportări a administratorului fondului, Franklin Templeton Investment Management.

Persoanele fizice române, în principal cei despăgubiţi cu acţiuni ale FP pentru proprităţile confiscate înainte de 1989, mai aveau doar 32,9% din totalul acţiunilor subscrise, respectiv 33,8% din acţiunile subscrise şi vărsate.

Tocmai diferenţa dintre acţiunile subscrise şi cele subscrise şi vărsate face obiectul unuia dintre litigiile pe care fondul, respectiv administratorul său,  le are cu Guvernul Român. Acesta nu a „vărsat“ contravaloarea sau activele corespunzătoare tuturor acţiunilor pe care le-a subscris la înfiinţarea FP.

Un alt litigiu este cel care are ca obiect donaţia pe care a făcut-o Romgaz Guvernului, ca acţionar majoritar. Litigiul vizează, de fapt, modul discreţionar în care guvernanţii români înteleg încă economia de piaţa şi piaţa de capital.

Prin urmare, Financial Times (FT), în articolul „Un fond naţional românesc ca niciunul altul”, invocă „faptul cel mai ciudat, probabil, că acest fond închis a devenit un fond activist implicat şi, în prezent, dă în judecată guvernul care l-a creat“ (Fondul este clasificat ca „închis“, pentru că nu emite şi nici nu răscumpără continuu titluri, aşa cum face un fond „deschis“, mutual, n.r.).

Financial Times începe să lămurească lucrurile, când constată că FP a atras o familie de fonduri americane de risc (hedge funds), cele ale grupului Elliott Associates, care, la rândul său, este şi el „activist şi care şi-a construit reputaţia dând în judecată guverne din ţări emergente din întreaga lume“. Despre Elliott Associates „nu se poate spune că aruncă cu banii fără sens“, cugetă Phil Davis, autorul articolului.

RTV.NET a mai scris despre fondurile Elliott Associates, care împreună sunt cei mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea. Manchester Securities Corporation, din familia Grupului Elliott, are peste 12% din acţiunile FP. Se mai adaugă şi cele aproape 2% ale fondului Beresford Energy Corporation, care face parte din aceeaşi familie.

Legenda din spatele FP

Mai departe, Financial Times explică atractivitatea Fondului Proprietatea (FP) „în primul rând“ prin „atracţia pentru Mark Mobius, de la Franklin Templeton, un investitor legendar pe pieţele emergente, care şi-a petrecut ultimii 25 de ani călătorind de-a lungul globului şi descoperind oportunităţi de investiţii“.

Abia „apoi este accentul pe energie, cu cele mai multe dintre cele 75 de companii ale fondului fiind conectate într-un fel sau altul la sectorul energetic. Acest lucru este atrăgator pentru investitorii instituţionali, care caută noi moduri de a-şi mări alocarea pe materii prime, în speranţa că preţurile vor creşte pe termen lung“, explică Financial Times.

Mai ales că marile companii energetice Româneşti nu sunt accesibile, fiind nelistate la Bursă, deocamdată. Excepţiile se cunosc, Petrom, Transgaz şi Transelectrica.

„În orice caz, investiţia (în FP, n.r.) este o probă de curaj. Este un pariu pe economia României, pe bunăvoinţa elitei politice româneşti de a pune în aplicare reforme şi pe capacitatea Franklin Templeton de a conduce companiile de stat spre niveluri mai ridicate de guvernanţă corporativă“, scrie ziaristul britanic.

Demonstraţiile zilnice din Bucureşti sunt considerate de Phil Davis „un indiciu că schimbarea este reală şi măsurabilă“.

Iar schimbarea mediului de afaceri românesc Fondul Proprietatea (FP) şi administratorul său au avut o contribuţie semnificativă, potrivit Financial Times (FT).

Activistul Franklin în România

„Cu pachete minoritare importante la multe dintre companiile de stat ale României, fondul a putut să exercite presiuni asupra consiliilor de administraţie pentru a se axa pe creştere şi profitabilitate şi pentru a elimina risipa“, spune articolul.

Una dintre măsuri a implicat blocarea unui proiect de cercetare şi dezvoltare al Romgaz, cel mai mare producător de gaze al ţării, pentru reciclarea emisiilor de dioxid de carbon. „Proiectul ar fi costat un miliard de euro şi ar fi avut o valoare netă prezentă negativă, fiind în detrimentul celor trei companii implicate”, spune Adrian Cighi, un analist al Franklin Templeton, citat de FT. „Am votat împotrivă”.

La rândul său, Grzegorz Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), spune: „Am introdus ideea responsabilităţii personale. Acest lucru transmite mesajul că supraveghem companiile, consiliile şi, individual, directorii”. Încet-încet, corupţia, clientelismul şi ineficienţa sunt eliminate din afacerile de stat, conchide Financial Times.

Articolul menţionează speranţelor tuturor participanţilor la piaţa din România „că firmele româneşti vor deveni mai eficiente şi mai profitabile şi că multe vor fi listate în cele din urmă la bursă, aducând valoare pentru acţionari, inclusiv pentru Fondul Proprietatea“.

Mult aşteptatele listări ar urma să reducă „fără dubii“, discountul, diferenţa dintre preţul acţiunilor faţă de valoarea activului său net (VAN, averea sau valoarea netă de cheltuieli de funcţionare a portofoliului FP), acum de de circa 50%.

Aşa cum a scris şi RTV.NET, citând analiştii români, Financial Times explică „uriaşul discount“ faţă de valoarea portofoliului FP, prin îngrijorările investitorilor cu privire la expunerea fondului în faţa intervenţiilor politicului şi citează explicit donaţia de 100 de milioane de euro, făcută de Guvernul Român din banii Romgaz, sub presiunea FMI de a-şi reduce deficitul.

„Nu a fost o lovitură financiară serioasă pentru fond, dar a creat un precedent urât, care ar fi putut speria investitorii străini”, spune Mark Mobius, care crede că oprobriul abătut asupra guvernului în cazul „donaţiei” Romgaz va face ca această manevră să nu fie repetată pe viitor.

„Veteranul insistă că România se compară în mod favorabil cu alte ţări în curs de dezvoltare. „România se dezvoltă cam la fel cum au făcut-o şi alte ţări est-europene”, spune el. „Dar am încredere că va depăşi multe dintre aceste ţări în anii care urmează”, îşi încheie Financial Times, articolul, o pledoarie elegantă apărută nu mult după aniversarea listării FP la bursă.