Potrivit unor surse oficiale, Guvernul elen vrea să finalizeze această numire înainte de următoarea reuniune a miniştrilor de Finanţe din zona euro, care va avea loc în data de 20 februarie, reuniune considerată ultima ocazie pentru creditorii Greciei să ajungă la un punct de vedere comun înainte ca atenţia europenilor să se îndrepte spre alegerile care vor avea loc în acest an în mai multe state din zona euro.
Conform planurilor autorităţilor de la Atena, Rothschild va consilia Grecia în toate domeniile care au legătură cu datoria sa, inclusiv negocierile cu creditorii, posibila includere în programul de achiziţii lunare de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene şi reluarea vânzărilor de obligaţiuni guvernamentale greceşti. Sursele susţin că Rothschild ar urma să primească un bonus în momentul în care Grecia va redobândi accesul la pieţele internaţionale de obligaţiuni.
Desemnarea Rothschild drept consilier pentru datoria suverană va înlocui acordul pe care Ministerul grec de Finanţe îl are cu banca americană de investiţii Lazard, care a consiliat Grecia cu ocazia acordului iniţial de asistenţă din 2012. Potrivit datelor comunicate de Guvernul grec, munca depusă de Lazard cu restructurarea datoriei Greciei a adus băncii americane comisioane în valoare de 25 de milioane de euro.
Munca de consilier pe probleme de datorii suverane este una prestigioasă dar delicată, susţine Mitu Gulati, profesor de drept la Universitatea americană Duke. În cazul datoriei Greciei, consilierea este o sarcină diferită în prezent faţă de situaţia din momentul crizei datoriilor din zona euro.
‘În prezent un consilier nu este angajat pentru a aranja o nouă restructurare a datoriilor cu creditorii privaţi ci pentru consiliere cu privire la datoria oficială. Există întotdeauna riscul să îi nemulţumeşti pe creditorii bilaterali atunci când aduci un consilier financiar şi îi tratezi la fel ca pe creditori privaţi’, a declarat Mitu Gulati.
Din datoria de 323 miliarde de euro a Greciei, doar 36 de miliarde de euro este în mâinile investitorilor privaţi care deţin obligaţiuni greceşti, restul este în mâinile creditorilor oficiali precum Fondul Monetar Internaţional şi instituţiile europene, arată cifrele Agenţiei pentru administrarea datoriei publice din Grecia.
Între FMI şi creditorii europeni există unele dezacorduri cu privire la următoarea fază a programului de sprijinire a Greciei iar unii oficiali europeni au avertizat că programul de asistenţă acordat de zona euro ar putea să se încheie dacă FMI nu se va alătura. În schimb, FMI insistă că datoria Greciei este nesustenabilă şi trebuie restructurată, o ideea cu care oficialii europeni, în special Berlinul, nu sunt de acord.