FT: Majorările salariale uriaşe semnalează o nouă fază în procesul de transformare a Europei Centrale

Premierul polonez a anunţat săptămâna trecută că vrea să pună punct capitolului mâinii de lucru ieftine şi salariilor reduse care au supra-alimentat economia poloneză după aderarea la Uniunea Europeană în 2004. Cu câteva zile înainte de alegerile generale care au avut loc duminică, Mateusz Morawiecki a promis că va majora salariul minim cu 78% până în 2023. O astfel de majorare, de la 2.250 de zloţi pe lună la 4.000 de zloţi (1.030 dolari) pe lună ar duce salariul minim din Polonia la 60% din salariul mediu în Europa.

Salariile cresc semnificativ şi în alte ţări din regiune. În Cehia, unde rata şomajului a ajuns la 2%, salariul brut a crescut cu 8% anul trecut în timp ce productivitatea per muncitor a crescut cu 1,5%. Muncitorii de la Skoda, un constructor auto deţinut de grupul german Volkswagen care este responsabil pentru 7% din PIB-ul Cehiei, au primit o majorare salarială de 12%.

Similar, muncitorii Audi din Ungaria au obţinut o majorare salarială de 18% în acest an, după ce o scurtă grevă la o uzină din Ungaria care este cel mai mare producător de motoare din Europa a afectat producţia la uzinele Audi din Germania. Costul mediu orar al forţei de muncă a crescut cu peste 10% anul trecut în Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria.

Economiştii susţin că majorarea costurilor cu salariile reprezintă un mecanism de piaţă standard care duce la creşterea bunăstării generale prin faptul că îi determină pe muncitori să migreze de la firmele slabe spre cele mai profitabile care pot plăti salarii mai mari.

„Dacă te uiţi la decalajul de productivitate între firmele micro şi cele mari din regiune, acesta este mult mai mare decât în Europa Occidentală. Şi există un număr mare de firme zombi care nu sunt suficient de profitabile pentru a supravieţui dar împiedică forţa de muncă să fie utilizată într-un mod mai productiv”, susţine Mateusz Szczurek, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Potrivit acestuia, combinaţia dintre schimbările demografice rapide şi majorarea dramatică a salariului minim ar putea fi extrem de distrugătoare în cazul Poloniei, pentru că va pune la zid micile firme.

Cu universităţi subfinanţate şi o pondere mică a cheltuielilor alocate cercetării&dezvoltării comparativ cu alte state din UE, guvernele statelor din Europa Centrală vor trebui să muncească din greu pentru a se asigura că forţa lor de muncă poate migra spre activităţi cu înaltă pregătire şi cu valoare adăugată mare. Chiar şi aşa, economiile din Europa Centrală au făcut progrese mari comparativ cu perioada în care mâna de lucru ieftină era singura atracţie. De exemplu, muncitorii slovaci din industria auto sunt la fel de productivi ca şi omologii lor germani iar întreprinderile locale dinamice sunt responsabile pentru o pondere din ce în ce mai mare a economiilor din regiune.

Însă acesta nu este discursul pe care îl auzi din partea liderilor regionali, subliniază Financial Times. De exemplu, premierul Cehiei, Andrej Babis, critică în mod frecvent băncile străine, care domină sectorul financiar local, pentru că repatriază profituri prea mari. La rândul său, atunci când a anunţat majorarea salariului minim, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a acuzat pe reformatorii liberali, care au pus la punct tranziţia economică a Poloniei, că din cauza lor fructele creşterii economice merg spre hotare în loc să ajungă în buzunarele majorităţii cetăţenilor polonezi. A