FT: România îşi pune speranţele în privatizări pentru dezvoltarea pieţei de capital

„Vieţile noastre ar trebui să depindă mai puţin de politicieni şi mai mult de economia reală”, a declarat Dragoş Valentin Neaşcu, director general al Erste Asset Management în Bucureşti.

Tipul de libertate dorit de Neacşu necesită dezvoltarea pieţei financiare, unul dintre motivele pentru care el consideră că intrarea în zona euro este încă importantă pentru România, indiferent care ar fi dificultăţile din regiune.

„Criteriile tehnice asociate cu adoptarea euro sunt foarte imprtante. Sunt mai importante decât euro în sine. Astfel vom deveni mai predictibili, ca emitenţi de obligaţiuni. Atunci, companiile se vor putea finanţa pe piaţa locală şi internaţională”, a spus Neacşu.

Pentru moment însă, interesul investitorilor străini pentru România rămâne scăzut. Ţara se află în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.

România este clasificată mai mult ca o ţară de frontieră decât ca ţară emergentă, astfel că ratează fluxul principal de investiţii. Totuşi, în rândul pieţelor de frontieră, este văzută ca una dintre opţiunile mai puţin atractive.

„Prin comparaţie cu pieţele de frontieră din lume, România din nefericire nu oferă oportunităţi de investiţii la fel de atractive. Performanţele economice pe termen scurt sunt strâns legate de succesul Uniunii Europene de a rezolva criza datoriilor din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia”, a declarat David Wickham, director pentru investiţii pe pieţele emergente la HSBC Global Asset Management.

Înainte de criză, economia României avea o creştere de circa 7% pe an, dar avansul din 2012 este estimat să încetinească la sub 1%.

Raportul dintre datorii şi PIB este mai mic faţă de Europa Occidentală, dar economia românească este slăbită de mediul regional.

„Economia românească nu beneficiază în prezent de costul redus al salariilor. Economiile europene, principalele pieţe de export şi surse de investiţii străine directe, sunt sau se apropie de recesiune. Acest fapt nu oferă stimuli pentru economia românească şi nicio posibilitate de scădere a şomajului”, a arătat Wickham.

Mai mult, România este apropiată şi are legături strânse cu Grecia.

„Băncile elene au o expunere mare la băncile româneşti, astfel că există întrebarea ce se va întâmpla dacă Grecia iese din zona euro”, a spus Andras Szalkai, manager de fonduri pe pieţele emergente la Raiffeisen Capital Management.

Nu toate problemele României provind din exterior, notează Financial Times.

În urmă cu câteva luni, perspectivele de investiţii erau mult mai bune. În aprilie însă guvernul a căzut, după ce a pierdut un vot de încredere, iar Victor Ponta a devenit al treia premier din acest an.

„La începutul acestui an, părea că România va fi o poveste de succes pentru investitorii în acţiuni. Până în luna mai, piaţa de capital era în creştere cu 25%, denominată în dolari”, a arătat Szalkai.

Conflictele politice au dus la stagnarea programului de reforme convenit cu FMI, inclusiv a unor privatizări. Leul s-a depreciat cu 5,3% în acest an, iar în iulie a atins un minim record.

Programul de privatizare este esenţial pentru diversificarea ofertei pe piaţa de capital şi îmbunătăţirea lichidităţilor. Pe ansamblu, capitalizarea şi lichiditatea bursei s-ar fi triplat, dacă programul ar fi continuat, consideră analistul Raiffeisen.

Speranţa este acum că alegerile generale din 9 decembrie vor avea un rezultat clar, iar programul de privatizare, care include şi listarea la bursă a 15% din acţiunile Romgaz, va fi reluat.

Listarea Romgaz, ca şi a Hidroelectrica, era programată iniţial pentru luna octombrie a acestui an, conform angajamentelor anterioare ale guvernului, dar a fost amânată pentru martie 2013. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie.

Privatizările vor marca reprezentarea pe bursă a unor sectoare economice importante, precum cel al utilităţilor, şi vor încuraja şi listările private.

„Băncile de investiţii au făcut planuri de listare a unor afaceri de familie care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani, în sectoare precum cel farmaceutic şi de turism, dar nu au fost concretizate”, a arătat Neacşu.

Dacă listările private vor veni odată cu privatizările, principalele sectoare ale economiei ar fi mai bine reprezentate, iar acest fapt ar contribui la reducerea îngrijorării investitorilor străini, cum este Wickham, care crede că în prezent este dificil să investeşti în companii cu creştere rapidă.

Dezvoltarea pieţei de capital ar ajuta şi la dezvoltarea investitorilor instituţionali locali, cum sunt fondurile de pensii şi cele mutuale, care la rândul lor ar contribui la creşterea lichidităţii bursei.

Între timp, este prevăzută listarea secundară a Fondului proprietatea la Varşovia.

Neacşu speră că firmele din România vor dori să se finanţeze prin emisiuni de obligaţiuni.

În prezent, investiţiile Erste Asset Management în obligaţiuni corporatiste sunt în mare parte în tlturi denominate în lei, emise de companii internaţionale în Luxemburg.

„Am prefera să finanţăm economia românească”, a spus Neacşu.

Multe depind astfel de funcţionarea programului de privatizare, dar şi de rezolvarea unor probleme precum corupţia, instabilitatea politică şi infrastructura nedezvoltată.

În acest caz, „România ar putea deveni în zece ani noua Polonie”, consideră Andras Szalkai.