FT: Se schimbă regulile pentru fondurile UE, cu mai mult accent pe respectarea statului de drept. Ungaria şi Polonia, cei mai mari perdanţi
Astfel, zeci de miliarde de euro vor fi redirecţionate către ţările din sudul Europei afectate mai grav de criza financiară, precum Grecia, Italia şi Spania, în defavoarea statelor din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Ungaria, Cehia şi ţările baltice, potrivit FT.
Proiectul de buget 2021-2027 va fi prezentat în luna iunie, iar schimbarea criteriilor de distribuire a fondurilor de coeziune se anunţă deja unul dintre punctele fierbinţi ale negocierilor.
Comisia Europeană vrea să renunţe la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ca principal criteriu de acordare a fondurilor de coeziune, acesta urmând să fie înlocuit de o gamă mai largă de indicatori precum rata şomajului în rândul tinerilor, educaţia, protecţia mediului, migraţia şi inovarea.
Pe lângă revizuirea criteriilor economice de alocare a fondurilor de coeziune, UE va înăspri şi condiţiile de eligibilitate, precum respectarea statului de drept. De asemenea, vor apărea noi restricţii asupra modului în care pot fi utilizaţi banii europeni.
Politica de coeziune a UE va include un nou capitol privind „coeziunea şi valorile” democratice, menit să transmită un semnal mai clar privind responsabilităţile ţărilor care doresc să acceseze fonduri de coeziune.
„Această reformă va fi un motiv de îngrijorare mai ales pentru Varşovia şi Budapesta, doi mari beneficiari ai fondurilor de coeziune care au avut ciocniri cu executivul de la Bruxelles pe probleme care ţin de statul de drept şi valorile democratice. Polonia a avertizat că condiţionarea fondurilor UE de independenţa justiţiei ar provoca «probleme enorme» şi ar prejudicia suveranitatea naţională”, notează Financial Times.
În acelaşi timp, Angela Merkel şi Emmanuel Macron s-au poziţionat în favoarea propunerii de a sprijini cu fonduri europene ţările care au acceptat cei mai mulţi azilanţi şi refugiaţi, precum Germania şi Suedia. Alte elemente cheie ale negocierilor vor fi stabilirea unui plafon maxim pentru creşterea alocărilor către fiecare stat în parte, respectiv modificarea regulilor privind cofinanţarea: statele membre vor trebui să contribuie mai mult la proiecte de la bugetul naţional.
Un alt aspect sensibil în negocierile privind bugetul UE 2021-2027 va fi impactul ieşirii Marii Britanii din Uniune, care va reduce fondurile alocate pentru politica de coeziune.
În urma extinderii UE către Europa Centrală şi de Est începând din 2004, aşa-numitele fonduri structurale europene au fost distribuite cu precădere către noile state membre, în încercarea de a contribui la convergenţa economică cu statele dezvoltate din Europa de Vest. În exerciţiul financiar 2014-2020, Polonia a accesat fonduri europene în valoare de 77 miliarde euro, Ungaria 22 miliarde euro, iar Slovacia 14 miliarde euro, dintr-un total de 350 miliarde euro, potrivit datelor Financial Times.
Experţii se aşteaptă la cele mai dificile negocieri din ultimii 30 de ani pentru bugetul UE.