Cea mai gravă criză a refugiaţilor de la Al II-lea Război Mondial: România a devenit rută de tranzit – HARTA

Europa se află în faţa celei mai grave crize a refugiaţilor de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. De pe coastele Italiei şi Greciei până în Calais, la Canalul Mânecii, şi la Roszke, pe frontiera Ungariei cu Serbia, autorităţile au fost copleşite de valul de refugiaţi. Între timp, în capitalele europene îşi arată chipul hâd criza de leadership a unei Europe care reuşeşte să se remarce, din nou, prin indecizie – la fel cum s-a întâmplat în cazul crizei financiare, crizei datoriilor de stat şi izbucnirii conflictului din Ucraina.

În weekendul care a trecut, criza imigranţilor a ajuns în Balcani, odată cu cei 10.000 de refugiaţi care au reuşit să traverseze frontiera Greciei cu Macedonia, în ciuda încercărilor autorităţilor macedonene de a-i opri.

Rutele de tranzit ale refugiaţilor prin Europa. Sursa foto: The Independent

Luni, refugiaţii au început să ajungă la graniţa Serbiei cu Ungaria, fortificată de guvernul de la Budapesta cu un gard de sârmă ghimpată – decizie apărată de premierul Viktor Orban, care a evocat indecizia mai-marilor din UE. Gardul de sârmă ghimpată nu este gata şi nu blochează anumite zone.

Marţi şi miercuri, punctul roşu pe harta Europei s-a mutat la Roszke, pe frontiera sudică Ungariei, unde refugiaţii au încetat să mai ţină cont de prezenţa forţelor de ordine şi au început să forţeze frontiera. Fie trecând pe calea ferată, care nu a fost blocată, fie aşezând haine peste sârma ghimpată, refugiaţii, majoritatea din Siria, şi-au continuat drumul spre Europa de Vest.

Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene după ce un grup de câteva sute de refugiaţi au protestat zgomotos atunci când au fost informaţi că urmează să fie amprentaţi, subliniind că preferă să le fie luate amprentele în Germania, unde intenţionează să ceară azil.

De altfel, temerile legate de securitate reprezintă principalul argument al premierului Viktor Orban, care consideră că criza imigranţilor comportă riscuri de terorism, criminalitate şi tensiuni sociale. Ungaria este în spaţiul Schengen. În fiecare zi, 8.000 de refugiaţi tranzitează Serbia, iar 3.000 trec din Grecia în Macedonia.

Ungaria cere ferm Uniunii Europene fonduri de urgenţă pentru a încerca să facă faţă crizei. De la începutul anului, în Ungaria au ajuns aproximativ 140.000 de imigranţi, de peste trei ori mai mulţi decât în tot anul 2014 la un loc. Marea majoritate nu rămân însă în Ungaria, continuându-şi drumul spre Germania, Suedia sau Austria. Potrivit datelor ONU, Germania şi Suedia au primit 43% din persoanele care au cerut azil în UE în acest an. Austria a primit, de asemenea, „un număr uriaş de azilanţi comparativ cu mărimea ţării”, notează ONU.

În plină criză financiară, Grecia preia refugiaţi din insule cu feriboturi şi îi aduce pe continent, de unde pleacă spre nord, de cele mai multe ori luând calea Macedoniei. Acolo, autorităţile au ţinut frontiera închisă până săptămâna trecută, când au cedat în faţa mulţimilor uriaşe adunate la punctele de trecere. Atât Macedonia, cât şi Serbia îi mută cât de repede posibil către frontierele din nord şi vest, autorităţile sârbe punându-le la dispoziţie autobuze.

Pe unde ajung refugiaţii în Europa. Sursa foto: BBC

În Bulgaria, autorităţile au suplimentat poliţia de frontieră, au instalat camere de supraveghere şi senzori de mişcare şi instalează un gard de sârmă ghimpată de-a lungul graniţei cu Turcia (160 de kilometri). În ciuda măsurilor suplimentare de securitate, Bulgaria nu a fost ocolită de refugiaţi. Cererile de azil numără 25.000 în ultimii doi ani, mai mult decât în ultimii 20 de ani la un loc. Deşi nu este „în prima linie” a luptei cu valu lde imigranţi, asemenea Greciei sau Ungariei, Bulgaria se teme că nu va avea resurse să facă faţă crizei. Cel mai sărac stat membru UE a primit 4,2 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a asigura adăpost, hrană şi îngrijiri medicale pentru miile de refugiaţi care au intrat în ţară, însă a folosit deja, până la mijlocul lunii august, 80% din aceşti bani.

Criza refugiaţilor pune la încercare unitatea UE şi alimentează discursul anti-imigranţi din Europa.

Germania a anunţat că se aşteaptă la 800.000 de cereri de azil în acest an. În oraşul Heidenau, din estul Germaniei, weekendul trecut a fost marcat de violenţe între protestatari de extremă dreapta şi forţele de ordine, după ce primii au încercat să atace o sală de sport unde fuseseră cazaţi 130 de refugiaţi.

În vestul Europei, la Calais, în zona terminalului Eurotunnel, autorităţile franceze se luptă încă de anul trecut cu criza refugiaţilor, fiind acuzate în mai multe rânduri că ar fi folosit forţă excesivă împotriva azilanţilor. În această vară au avut loc ciocniri între grupuri de imigranţi care încearcă treacă în Marea Britanie şi forţele de ordine, nevoite să folosească gaze lacrimogene. Englezii nu îi vor, considerând că vin în căutare de ajutoare sociale. Cele două ţări au suplimentat personalul de ordine publică în zona Eurotunelului şi au înfiinţat un centru de comandă însărcinat cu combaterea reţelelor de trafic de persoane care îi ajută pe refugiaţi să treacă în Anglia. Se estimează că aproximativ 60.000 de refugiaţi au trecut în acest an frontiera din Italia în Franţa.

Între timp, liderii Europei negociază. Cancelarul german Angela Merkel a declarat, luni, că statele UE trebuie să-şi împartă proporţional, corect, povara valului de refugiaţi. Germania şi Franţa încearcă să pună la punct un plan comun în ceea ce priveşte criza imigranţilor şi securitatea pe continent. Până la sfârşitul anului, în Italia şi Grecia ar putea fi construite centre de înregistrare pentru refugiaţi, pe cheltuiala UE.

Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au subliniat de asemenea că UE trebuie să pregătească „o listă cu ţări de origine sigure”, astfel încât azilanţii care nu provin din zone de conflict să fie întorşi din drum.

Franţa a fost în acest an scena a trei atacuri sângeroase, două dintre ele revendicate de adepţi ai grupării Stat Islamic, astfel că securitatea este o problemă cheie pentru administraţia de la Paris în contextul influxului continuu de refugiaţi peste Mediterana.

Spaţiul Schengen, în pericol. Germania a avertizat că ar putea reintroduce controale la frontiere dacă celelate ţări UE nu preiau mai mulţi refugiaţi. Până acum, statele UE nu s-au înţeles asupra cotelor de refugiaţi, propunerile transmise în luna mai de Comisia Europeană fiind respinse de Spania şi mai multe ţări din Europa de Est, în frunte cu Ungaria. României i-ar reveni aproape 2.400 de refugiaţi, conform planului CE care însă nu a fost aprobat.

Politicile UE privind imigraţia şi azilul nu par să poată fi aplicate în contextul actual, iar guvernele naţionale nu au reuşit până acum să vină cu propuneri coerente şi omogene. Luni, autorităţile germane au decis să ignore anumite reguli UE privind solicitările de azil primite de la cetăţeni sirieni, fără a informa Comisia Europeană. Autoritatea pentru imigraţie de la Berlin a decis că cererile de azil depuse de toţi sirienii care intră în Germania vor fi procesate, renunţând astfel la dreptul garantat de legislaţia UE de a expulza refugiaţii către primul stat UE în care au intrat – cel mai probabil Italia sau Grecia.

Sudul Europei va continua să primească, în medie, 3.000 de refugiaţi pe zi cel puţin până în luna noiembrie, potrivit estimărilor Comisiei pentru Refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). De la începutul anului, instituţia estimează că numărul refugiaţilor care au traversat Mediterana se ridică la aproape 300.000 – 181.500 au debarcat în Grecia, iar 108.500 în Italia. Vin din zone de conflict precum Siria, Afganistan, Eritrea, Sudan, Libia sau Nigeria, goniţi de război şi foamete, de dictatori, triburi aflate în conflict perpetuu sau de gruparea teroristă Stat Islamic. Doar în luna iulie, 50.000 de refugiaţi, mare parte dintre ei sirieni, au trecut marea din Turcia în Grecia.