Fumatul în România: 5,63 mil. români de peste 15 ani fumează. Trei sferturi dintre fumători consumă tutun în primele 30 de minute de la trezire

”Per total, 30,2% (5,6 milioane, 39,2% dintre bărbaţi şi 21,5% dintre femei) de adulţi au fumat tutun în mod curent. O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulţi tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. Cinci milioane de adulţi s-au declarat fumători curenţi zilnic (3,2 milioane de bărbaţi şi 1,8 milioane de femei). Dintre fumătorii curenţi zilnic, 71,5% fumează în primele 30 de minute de la trezire. Vârsta medie de iniţiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 20-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenţi zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaţilor şi 18,3 ani în rândul femeilor)”, se arată în studiul citat de News.ro.

În general, 30% (5,5 milioane) dintre adulţi s-au declarat fumători curenţi de ţigări (39,5% dintre bărbaţi şi 21,2% dintre femei). Aceştia consumă în medie 16,5 ţigări pe zi (bărbaţii 18,1, femeile 13,7). Mai mult de patru din zece români în vârstă de cel puţin 15 ani au fumat 20 sau mai multe ţigări pe zi.

Prevalenţa generală pentru fumatul altor produse din tutun a fost de 2,2% pentru ţigaretele rulate manual, 0,9% pentru narghilea şi 1,1% pentru alte produse din tutun ce sunt fumate. Per total, 2,3% 2,3% din adulţii din zonele urbane şi 1,9% din zonele rurale au fumat ţigări rulate manual, 1,1% în mediul urban şi 0,8% în rural au fumat narghilea; 1,5% în zonele urbane şi 0,5% în zonele rurale au fumat alte produse din tutun destinate fumatului.

Produsele cu tutun încălzit

În general, 30,1% dintre adulţii români în vârstă de 15 ani sau mai mult au auzit de produse cu tutun încălzit, 4,3% dintre adulţi au consumat vreodată produse cu tutun încălzit, iar 1,3% au fost consumatori curenţi. Între adulţii care au consumat măcar o dată produse din tutun încălzit, vârsta medie de iniţiere a fost de 29,6 ani.

Cele trei motive principale pentru consumul produselor cu tutun încălzit (în rândul celor care au consumat măcar o dată produse cu tutun încălzit) au fost: „Pot fi consumate în momentele şi în locurile în care fumatul de tutun nu este permis” (79%), „Pentru că îmi place” (67,9%), şi „Sunt mai puţin dăunătoare decât fumatul” (62,1%).

Ţigările electronice

În general, 76,5% dintre adulţii români în vârstă de 15 ani sau mai mult au auzit de ţigări electronice, 11,3% le-au folosit măcar o dată, iar 3,4% au fost consumatori curenţi ai acestor produse. Între adulţii care au consumat măcar o dată ţigări elrctronice, vârsta medie de iniţiere a fost de 31,8 ani. Principalul motiv citat pentru utilizarea ţigărilor electronice (printre adulţii care au folosit curent ţigări electronice) au fost : „Pot fi consumate în momentele şi în locurile în care fumatul de tutun nu este permis” (63,9%), urmat de “Să renunţ la fumat” (59,3%).

Renunţarea la fumat

Aproape un sfert (23,8%) dintre fumătorii de tutun (fumători curenţi şi foşti fumători care s-au lăsat în ultimul an) au avut o tentativă de a renunţa în ultimele 12 luni (24,4% între bărbaţi şi 22,7% dintre femei). Pe medii de porvenienţă, 23,1% din fumătorii din zone urbane şi 24,8% dintre cei din zone rurale au încercat să se lase de fumat.

Dintre fumătorii care au fost la medic în ultimele 12 luni, 76,2% au fost întrebaţi despre istoricul lor privind fumatul, iar 57,1% dintre ei au fost sfătuiţi de către un cadru medical să renunţe la fumat (58,5% dintre bărbaţii fumători şi 55,4% dintre femei). Proporţia celor cărora li s-a recomandat să renunţe la fumat a fost maximă pentru grupa de vârstă 65 de ani sau mai mult (60,8%) şi minimă pentru grupa de vârstă 15–24 ani (38,5%).

”Majoritatea respondenţilor care avut o tentativă de renunţare la fumat (65,9%) au declarat că au făcut acest lucru fără ajutor, în timp ce 6,8% au folosit terapia de substituţie nicotinică, 5% medicaţie pe bază de reţetă, 3% consiliere, 15,1% ţigări electronice şi 10,4% produse cu tutun încălzit”, se arată în studiu.

30,2% dintre fumătorii curenţi au declarat că şi-au propus să renunţe la fumat sau cel puţin s-au gândit să renunţe la un moment dat, în viitor (“mă voi lăsa de fumat într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”), 14,5% plănuiesc să renunţe în următorul an şi doar 3,5% în luna următoare. Cu toate acestea, mai mult de patru din zece participanţi (43,9%) au raportat că nu sunt interesaţi să renunţe.

O treime dintre adulţii de peste 15 ani au fost expuşi la fumatul pasiv acasă

În 2018, aproape o treime (31,9%) dintre adulţii de 15 ani sau mai mult (reprezentând aproximativ 5,8 milioane de persoane) au raportat că au fost expuşi fumului de tutun la domiciliu, mai mult decât în baruri şi cluburi de noapte (27,5%). Dacă luăm în considerare doar nefumătorii, prevalenţa expunerii la fumatul pasiv acasă a fost de 18,2% (2,3 milioane). Expunerea la fumatul pasiv acasă în rândul adulţilor care trăiesc în zonele urbane a fost de 38,1%, în timp ce printre cei care trăiesc în zonele rurale a fost de 23,9%.

În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de tutun acasă a scăzut cu creşterea vârstei, cea mai mare rată de expunere fiind observată în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15–24 ani (27,9%) şi cea mai mică în rândul respondenţilor de 65 de ani şi peste (11,6%).

În general, unul din zece adulţi care lucrează în spaţii interioare (687.300 lucrători) au fost expuşi la fum de tutun ambiental la muncă în ultimele 30 de zile.

În plus, dintre adulţii care lucrează în interior, 11,9% au fost expuşi aerosolilor generaţi de ţigări electronice şi 6,9% celor generaţi de produsele cu tutun încălzit.

Printre adulţii care au fost în diverse locuri publice în ultimele 30 de zile: 27,5% au fost expuşi la fumatul pasiv în baruri şi cluburi de noapte; 28,7% în universităţi; 12,9% în şcoli; 9,5% în unităţi medico-sanitare; 7,5% în restaurante; 6,4% în clădiri guvernamentale; 4,2% în mijloacele de transportîn comun.

Expunerea la aerosolii proveniţi de la produsele cu tutun încălzit a fost raportată de cei care au fost, în ultima lună, în restaurante (9,3%), în baruri/cluburi de noapte (6,2%), în universităţi (1,1%), în şcoli (1,1%), în clădiri guvernamentale (1%), în unităţi medico-sanitare (1%), precum şi de cei care au utilizat transport public (2,4%). În plus, 15,5% au raportat expunere la aerosolii generaţi de ţigările electronice în restaurante, 13,7% în baruri şi cluburi de noapte, 2,4% în unităţi medico-sanitare şi 2,4% în mijloacele de transport în comun.

În general, între adulţii care fumează curent ţigări fabricate, 89,4% le-au cumpărat ultima dată din magazine şi 5,9% de la chioşcuri. Foarte puţini fumători de ţigări fabricate şi le-au procurat de la o altă persoană (2%) sau din alte surse (1%).

Cele cinci mărci mai frecvent achiziţionate au fost Kent (23,9%), Pall Mall (21,3%), Winston (12,8%), Dunhill (10,3%) şi Marlboro (7.3%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 482,6 lei (aproximativ 110 dolari) pentru procurarea ţigărilor. Costul a 100 de pachete de ţigări fabricate, ca procent din PIB pe cap de locuitor în 2018, a fost de 4,5%. Cea mai mare proporţie dintre adulţii care au utilizat ţigări electronice (43,1%) şi cea mai mare proporţie dintre adulţi care au consumat produse cu tutun încălzit (27,8%) au cheltuit între 18 şi 100 lei pe aceste produse în ultimele 30 de zile.

De asemenea, aproape două treimi (62,4%) dintre adulţii în vârstă de 15 sau mai muţi ani au observat informaţii anti-fumat difuzate prin intermediul mass-media sau afişate în diverse locuri publice. Televiziunea a fost menţionată de cel mai mare număr de persoane (54%), urmată de internet (22,9%) şi panouri publicitare (21,3%).

Puţin peste o cincime din respondenţi (22,7%) au observat, în ultimele 30 de zile, informaţii despre pericolele utilizării ţigărilor electronice în diferite locuri în timp ce doar 5,4% dintre ei au observat informaţii despre pericolele utilizării produselor cu tutun încălzit.

Aproape toţi fumătorii (94,8%) au observat avertismente grafice de sănătate pe pachetele de ţigări, dar numai 21,9% s-au gândit să renunţe la fumat din cauza acestora.

Aproape patru din zece participanţi (36,4% per total, 45,6% dintre fumători şi 32,2% dintre nefumători) au observat orice fel de publicitate, sponsorizare sau promovare a tutunului.

Bărbaţii (39,4%), adulţii din grupa de vârstă 15-24 ani (48,7%) şi cei care locuiesc în zonele urbane (41%) au avut şanse mai mari să observe orice fel de publicitate, sponsorizare sau promovare a tutunului, în comparaţie cu femeile (33,5%), adulţii cu vârste de 25 de ani şi mai mari (34,6%), precum şi cei care trăiesc în zonele rurale (30,1%).

În general, procentul participanţilor care au observat reclame a fost maxim (24,9%) în cazul magazinelor, urmat de internet (8,7%) şi promotori (8,2%).

Per total, 14,7% dintre adulţii luaţi în studiu au observat orice fel de reclamă, sponsorizare sau promovare a produselor cu tutun încălzit. Bărbaţii (17,3%), persoanele din grupa de vârstă de 15-24 ani (30,6%) şi cei care trăiesc în zone urbane (20,3%) au avut şanse mai mari să observe orice promovare a acestora.

Aproape toţi respondenţii (90,6%) au considerat că fumatul cauzează afecţiuni grave. 91,5% din populaţia studiată au indicat faptul că fumatul cauzează cancer pulmonar, 78% emfizem, 74,8% accident vascular cerebral şi 74,5% atac de cord.

În general, 86% dintre adulţii cu vârsta de 15 ani sau mai mult au răspuns că fumatul pasiv cauzează boli grave nefumătorilor. Fumătorii curenţi (81,1%), au crezut acest lucru într-o proporţie mai mică decât nefumătorii (88,1%). Nu s-au observat diferenţe notabile între bărbaţi (84,7%) şi femei (87,2%) în privinţa conştientizării efectelor fumtului pasiv.

Per total, 47% dintre adulţi (44% bărbaţi şi 50,7% femei) au considerat că inhalarea aerosolilor proveniţi de la produsele cu tutun încălzit ale altora cauzează boli grave în rândul nefumătorilor.

51,4% dintre respondenţi (48,5% dintre bărbaţi şi 54,3% dintre femei) răspuns că inhalarea aerosolilor generaţi de ţigările electronice ale altora cauzează boli grave în rândul nefumătorilor.

În România, politicile privind control tutunului corespund cadrului legislativ european începând cu anul 2002, când a fost adoptat primul set de reglementări complete pentru a transpune directivele existente ale Uniunii Europene privind produsele din tutun.

În 2016, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 15/2016 care a interzis fumatul în toate locurile publice închise, inclusiv în clădiri guvernamentale, şcoli, universităţi, unităţi medico-saniatare, baruri şi cluburi de noapte, restaurante, locuri de muncă, mijloace de transport în comun, precum şi în toate terenurile de joacă (amplasate în spaţii deschise şi închise).

Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS) este un standard global pentru monitorizarea sistematică a consumului de tutun (pentru fumat, tutun fără fum şi produse cu tutun încălzit) în rândul adulţilor şi pentru identificarea unor indicatori cheie privind controlul tutunului.

GATS utilizează o metodologie standardizată la nivel global. Include informaţii privind caracterisiticile de bază ale respondenţilor, privind condumul de tutun (care se fumează, tutunul fără fum şi produsele cu tutun încălzit), privind renunţarea la consumul de tutun, privind fumatul ambiental (pasiv), privind aspectele economice ale consumului de tutun, privind media (expunerea la informaţii anti-tutun sau, dimpotrivă, expunerea la orice formă de sponsorizare, reclamă sau promovare a consumuluide tutun), privind cunoştinţe, atitudini, percepţii legate de consumul de tutun.

În România, în 2018, GATS s-a derulat ca studiu de gospodărie a persoanelor în vârstă de 15 ani sau mai mult, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Totem Communicaton, sub coordonarea Ministerului Român al Sănătăţii, a OMS România şi a OMS EURO (biroul regional european). Pentru a produce rezultate reprezentative la nivel naţional, s-a utilizat un eşantion realizat după un design pe cluster multistadial geografic.

În eşantion au fost incluse 5.408 gospodării. Din fiecare gospodărie a fost ales aleator un subiect care să participe în studiu.

Informaţiile au fost culese pe dispozitive electronice. Rata de răspuns la nivel de gospodărie a fost 90,6%, la nivel individual 97,1%, iar rata generală de răspuns a fost de 88%. Rezultatele studiului se bazează pe completarea a 4.571 interviuri individuale.

GATS este un studiu reprezentativ naţional care utilizează un protocol consistent şi standardizat în toate statele în care este aplicat, inclusiv în România. GATS îmbunătăţeşte capacitatea ţărilor de a proiecta, implementa şi evalua programe privind controlul consumului de tutun. Studiul este, în aceeaşi măsură, un instrument de suport util pentru îndeplinirea obligaţiilor statelor semnatare ale Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului (FCTC), de a produce date comparabile în şi între state.