În contextul actualei crize europene a gazelor, România nu își asigură importurile prin contracte pe termen lung cu gaz rusesc, dovadă fiind faptul că rezervările de capacitate prin punctele de interconexiune cu rețeaua bulgară, acolo unde ajunge mai nou gazul rusesc se fac doar pentru o lună.
Cu alte cuvinte, cel puțin până în momentul de față nicio companie nu și-a asumat să aducă gaz în România pe termen mai lung, pentru că dacă ar fi făcut-o, cu siguranță și-ar fi rezervat capacitate pe conducte.
Situația este destul de neplăcută și tinde să devină îngrijorătoare pentru perioada rece, când România are nevoie de gaz de import care, dacă este foarte frig, acoperă până la jumătate din consumul national – restul fiind din producția intenă și din depozite. Și deocamdată nu știm cine și cât gaz va aduce în lunile de iarnă, și dacă va aduce.
Recent, a avut loc o întâlnire cu presa a celor de la AFEER – Asociația Furnizorilor de Energie și am adresat această întrebare – de ce nu se rezervă capacitate de transport pe termen lung – lui Alexandru Elena, membru în Board-ul AFEER și director în cadrul E.On, unul dintre marii furnizori de gaze din România.
Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de îngrijorător: nu se rezervă capacitate suplimentar pentru că nu există gaze, suplimentar, de la Gazprom, pentru România, odată cu schimbarea rutei de transport a gazelor rusești spre Europa.
“Capacitatea este achiziționată de la operatorul de transport și sistem și este plătită indiferent dacă este folosită sau nu, asta nu presupune ca acea capacitate are și o sursă atașată.
Unul dintre cele mai importante aspecte care au condus la creșterea prețurilor în acest moment este că Gazprom nu mai folosește ruta Ucraina pentru livrări în Europa, acesta este principlul motiv pentru care prețurile au explodat.
Noi și colegii noștrii, în special cei de la Engie, având în vedere dimensiunile portofoliilor noastre, ne-am dori să rezerve capacitate și avem posibilitatea să o facem, în special pentru perioada de iarnă, însă nu avem sursă pentru ea.
Gazpom nu folosește ruta Ucraina, noi rezervăm, dar nu avem ce să aducem.
Solicitările noastre repetate, către Gazprom și către partenerii Gazprom din România, au fost refuzate. Practic, nu există cantități suplimentare pentru România în acest moment, iar acest moment înseamnă astăzi cât și toată perioada verii trecute.
Din acest moment se rezrvă capacități doar la nivel de lună, și fără punctele tradiționale Medieșul Aurit și Isaccea (punctele tradiționale de interconexiune cu Ucraina n. red.)”
Ruta de transport ne ocolește
După cum am relalat în mai multe rânduri, Gazprom a schimbat ruta de tranzit a gazelor sale livrate Europei. În zona noastră tradițional gazele veneau din Uncarina prin coridorul Transbalcanic, traversau și Dobrogea noastră de la nord la sud și ajungeau în sudul pensinsulei Balcanice. Din acest an, după ce Gazprom a terminat în timp record gazoductul Turk Stream, care leaga Rusia de Turcia subtraversând Marea Neagră, gazele nu mai vin prin Ucraina, ci pe aici, și apoi în rețelele bulgara și turcă. Parțial, apoi, și în rețeaua românească, prin sudul Dobrogei (Negru Vodă) de unde o parte din ele rămân pentru consumul României și o parte ajung în Ungaria.
Problema noastră este că Gazprom va utiliza preponderent rețeaua de trasport spre Ungaria din sudul României, deci începem să fim ocoliți de tranzitul gazelor, gaze dintre care o parte rămâneau la noi.
Oficialul AFEER explică foarte clar:
“Recent compania de stat din Ungaria a semnat un contract cu Gazprim pentru 3,5 miliarde de metri cubi pe an. Acele cantități provin din Turk Stream. De la 1 octombrie, interconectorul între Bulgaria și Serbia a fost finalizat și este funcțional. În acest moment, cantitățile care ar fi trebuit să tranziteze România spre Ungaria ne evită. Acum mai este ceva, sunt niște cantități rămase dintr-un contract pe termen lung. Dar cantitățile care ar fi trebuit să fie suplimentare și să rămână parțial și în România nu mai trec spre România, ele trec prin Turcia, Bulgaria, Serbia și în continuare spre Ungaria.
Aici discutăm de lipsă de sursă. Gazpom poate oferi gaze și spre Turk Stream și spre Ucraina, dar solicitările noastre au rămas fără răspuns”.
Pe de altă parte, în actualul context exploziv de pe piața gazelor din Europa, cu maxime istorice de preț, declarațiile de la Moscova au darul de influența decisiv cotațiile.
„Discutăm de volatilități extreme. Ieri (miercuri – n.red.) , prețul pe TTF (hub-ul din Olanda, cel mai lichid din Europa – n.red.) pentru lunile noiembrie, decembrie și trimestrul 1 a atins 162 de euro/MWh, o cifră inimaginabilă pentru noi și pentru orice înseamnă piață de gaz în lume, din punctul meu de vedere.
În jurul prânzului, a apărut o știre cu o declarațiie a domnului Putin, care a spus că Rusia este pregătită să ofere cantități suplimentare pentru Europa, folosind poate și ruta Ucraina. Rezultatul fost scăderea prețului de la 162 de euro la 100. Sunt volatilități extreme, generate de declarații politice sau chiar tehnice. Important este să nu ne panicăm”, a mai spus oficialul AFEER.