Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menționate.
Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicații grupați în ANISP atrage atenția ca aplicarea ordonanţei va induce efecte negatice în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector de importanță strategică.
PoOtrivit ANISP, suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează investiţiile, iar ţintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor „albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi ratate.
De asemenea, suprataxarea duce la creşterea tarifelor către utilizatorii finali, iar ca efect secundar, creşterea numărului de abonamente Internet şi/sau servicii telecomunicaţii mobile va încetini.
„Suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează mediul concurenţial. În prezent, competiţia pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec şi în teritoriul negativ (în anumiţi ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porţile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele şi impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizaţi şi un nou exod al personalului calificat către alte ţări ale Uniunii Europene”, se arată în comunicatul asociaţiei.
Furnizorii de servicii de telecomunicaţii atrag atenţi că suprataxarea industriei de telecomunicaţii contravine legislaţiei româneşti şi celei europene. În plus, o analiză a tarifelor de monitorizare din alte ţări europene arată că aceste taxe sunt mult mai mici sau chiar inexistente.
„De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 și 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată”, arată sursa citată.
O altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanţa 114/2018 întrucât se stabilesc penalităţi exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru „furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”.
Astfel, un operator care efectuează o lucrare de întreţinere (de exemplu o intervenţie pentru remedierea unui cablu de comunicaţii) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu aşteaptă eliberarea unei autorizaţii de construcţii – proces care poate dura şi câteva luni.
Printre companiile membre ANISP se numără Telekom Romania Communications, Orange Romania, EuroWeb România, GTS Telecom, Rolink Plus, Prime Telecom, Radiocomunicatii, NextGen Communications, DirectONe.