La mai puţin de o lună de la preluarea mandatului de preşedinte, Donald Trump a schimbat politica SUA cu privire la războiul din Ucraina, renunţând la o campanie de izolare a Moscovei printr-o discuţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin şi discuţii între înalţi oficiali americani şi ruşi la Riad, de la care Ucraina a fost exclusă, scrie Agerpres..
Miercuri, Trump l-a numit dictator pe Zelenski, determinând declaraţii de sprijin în favoarea preşedintelui ucrainean din partea membrilor G20 precum Australia, Germania şi Regatul Unit.
„China sprijină toate eforturile care conduc la pace (în Ucraina), inclusiv recentul consens la care s-a ajuns între Statele Unite şi Rusia„, le-a spus ministrul de externe chinez Wang Yi omologilor din G20 reuniţi la Johannesburg, potrivit unui comunicat al ministerului său. „China este dispusă să continue să joace un rol constructiv în soluţionarea politică a crizei”, a adăugat el.
Wang nu a reiterat punctul din discursul pronunţat la Conferinţa de Securitate de la München vinerea trecută, conform căruia toate părţile interesate din conflictul Rusia-Ucraina ar trebui să participe la orice discuţii de pace.
„China este în general fericită să vadă relaxarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia şi trecerea crizei ucrainene către o soluţie politică, dar va acorda o atenţie deosebită direcţiei negocierilor şi direcţiei relaxării relaţiilor dintre SUA şi Rusia”, a declarat Cui Hongjian, şeful catedrei de studii asupra Uniunii Europene de la Universitatea de Studii Străine din Beijing.
„Dacă China participă la mediere, aceasta poate reduce riscul ca Statele Unite să folosească relaxarea relaţiilor cu Rusia pentru a dăuna intereselor Chinei”, a estimat Cui Hongjian. El a adăugat că declaraţiile lui Wang Yi, potrivit cărora toate părţile interesate ar trebui să fie incluse în discuţii, acoperă nu numai Ucraina şi Europa, ci şi China şi ţările din Sudul Global.
Ţările din Sudul Global reprezintă ţări în curs de dezvoltare, emergente sau cu venituri mai mici, mai ales din emisfera sudică, aminteşte Reuters.
Cu toate acestea, alţi analişti au fost sceptici cu privire la o implicare substanţială a Chinei dincolo de declaraţiile retorice din această etapă, având în vedere aversiunea Beijingului faţă de riscurile geopolitice.
„China este fericită că nu este chemată la faţa locului pentru a livra pentru că nu ştie ce va cere Trump”, a declarat Alexander Gabuev, directorul Carnegie Rusia Eurasia Center. „Trump a vrut iniţial implicarea Chinei, dar acum a vorbit cu Putin. Are impresia că nu are nevoie de China pentru a ajunge la un acord cu Putin, iar Putin îi va oferi o înţelegere perfectă şi mai bună în viitor”, estimează Gabuev.
Wang a spus că relaţiile dintre China şi Rusia „se îndreaptă către un nivel mai înalt şi o dimensiune mai largă” în timpul unei întâlniri cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în marja reuniunii G20. Ei se vor întâlni în curând la Moscova pentru următoarele discuţii, conform unui anunţ făcut de Lavrov mai devreme în cursul zilei de joi.
Alţi analişti cred că China vrea să păstreze un picior în uşa negocierilor pentru că vrea să participe la reconstrucţia Ucrainei. „China şi-ar putea îndrepta atenţia către discutarea rolului chinez în eventuala reconstrucţie şi menţinere a păcii – ceva ce ar oferi Beijingului un interes semnificativ mai mare în arhitectura europeană de securitate”, a declarat Ruby Osman, expert în China la Institutul Tony Blair pentru Schimbare Globală.
Preşedintele american Donald Trump a primit joi un impuls din partea extremei dreapte europene şi a susţinătorilor săi, care s-au declarat de acord cu şeful statului că SUA şi-au început „epoca de aur” după prima lună la Casa Albă a liderului republican, informează vineri EFE.
„Brusc, după 5 noiembrie, Statele Unite sunt optimiste. Este începutul epocii de aur în Statele Unite şi totul se datorează unui individ complet extraordinar”, a afirmat Nigel Farage, liderul partidului populist de dreapta Reform UK, referindu-se la alegerile prezidenţiale americane, în care Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris.
Politicianul britanic, cofondator în 2018 al Partidului Brexit pe care l-a redenumit în 2021 Reform UK, a vorbit în ziua de deschidere a Conferinţei de acţiune politică conservatoare (CPAC), care reuneşte până sâmbătă, la periferia Washingtonului, nume marcante din dreapta americană şi internaţională, scrie Agerpres.
Fostul premier britanic Liz Truss a mers mai departe. „Am ratat prima revoluţie americană din 1776. A fost, într-adevăr, o revoluţie împotriva noastră, dar vrem să facem parte din a doua. (…) Vrem o revoluţie Trump în Regatul Unit”, a adăugat ea.
Donald Trump a fost protagonistul incontestabil al CPAC în ultimii ani, dar la această ediţie s-au înmulţit motivele manifestărilor de susţinere a cultului preşedintelui american. Cel de-al doilea său mandat de preşedinte a început pe 20 ianuarie, iar republicanii deţin controlul asupra ambelor camere ale Congresului american.
„Vrem să fim aliatul indispensabil al Statelor Unite în această parte a lumii. Avem nevoie de el, dar cred că şi el are nevoie de noi”, a declarat fostul premier polonez Mateusz Morawiecki, preşedintele Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Dacă europenii îşi recapătă puterea şi „economia lor vibrantă”, a adăugat el, „Europa şi Statele Unite împreună pot continua să fie un far de speranţă şi libertate. Alegerea este a noastră. Să facem Europa măreaţă din nou”, a subliniat el, parafrazând motto-ul preşedintelui Trump „Make America Great Again (MAGA)”.
Balazs Orban, directorul politic al premierului ungar Viktor Orban, cu care nu ar legături de rudenie, i-a felicitat pe toţi cei care au făcut posibil ca Donald Trump să revină la Casa Albă. „Cred că şi-au salvat ţara şi au făcut ceva grozav pentru Europa şi lume şi, de asemenea, pentru ţara mea”, a spus el.
O intervenţie a preşedintelui Trump la această întâlnire nu a fost confirmată încă, dar prezenţa sa este aşteptată la ceremonia de închidere de sâmbătă.
Tot sâmbătă este programat să ia cuvântul preşedintele argentinian Javier Milei, care joi a apărut pentru scurt timp pe scenă pentru a oferi o replică a drujbei pe care o are în birou magnatului Elon Musk, care în SUA este responsabil de Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE).
Politicianul spaniol Santiago Abascal, liderul Vox, s-a alăturat vocilor care îl apără pe preşedintele american. În opinia sa, a-l desemna pe Donald Trump duşman al Europei „este ceva ce nu se poate întâmpla decât celor care au pus pe ultimul loc interesele naţiunilor lor”.
Părerile americanilor despre prima lună la putere a preşedintelui Trump sunt împărţite: 57% consideră că acesta şi-a depăşit prerogativele în această perioadă, dar 45% aprobă managementul său, potrivit unui sondaj Ipsos publicat recent.
Printre cei prezenţi la CPAC, însă, satisfacţia este palpabilă, notează agenţia de presă spaniolă. „Totul merge mult mai repede decât credeam”, a declarat pentru EFE James Wass, un avocat în vârstă de 72 de ani, care consideră că liderul republican îşi ţine promisiunile. Pentru Kathleen Lyons, angajată la un penitenciar, „lumea este mult mai bună”. „Trump nu este politician, nici măcar acum. Continuă să fie un om de afaceri care poate regla lucrurile şi care nu are nevoie de banii nimănui, aşa că nu poate fi cumpărat”, a conchis ea.
La ediţia din acest an a CPAC din România participă George Simion, care face parte dintr-o delegaţie a Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), în calitate de vicepreşedinte. Simion are programate întrevederi cu strategul Steve Bannon, diplomatul american Richard Grenell, Eduardo Bolsonaro, membru al Camerei Deputaţilor din Brazilia, şi britanicul Nigel Farage, potrivit unui comunicat AUR. La eveniment mai participă şi lidera SOS, Diana Şoşoacă.
Citeşte şi
Administraţia Trump a anunţat marţi că a convenit să poarte mai multe discuţii cu Rusia pentru a pune capăt conflictului in Ucraina după o întâlnire ruso-americană de 4 ore şi jumătate desfăşurată în capitala Arabiei Saudite. Moscova a calificat aceste discuţii ca utile, dar şi-a întărit cererile, insistând în special că nu va tolera ca NATO să acorde Ucrainei calitatea de stat membru.