G7 a stabilit noi ţinte ambiţioase pentru energia solară şi capacitatea eoliană offshore
Sursele regenerabile de combustibil şi securitatea energetică au căpătat o nouă urgenţă după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Iniţial, oamenii au crezut că acţiunile climatice şi acţiunile privind securitatea energetică pot fi în conflict. Dar discuţiile pe care le-am avut şi care sunt reflectate în comunicat arată că de fapt lucrează împreună”, a declarat Jonathan Wilkinson, ministrul resurselor naturale al Canadei.
În comunicatul lor, membrii s-au angajat să crească în mod colectiv capacitatea eoliană offshore cu 150 gigawaţi până în 2030 şi capacitatea solară la mai mult de 1 terawatt.
”Vom creşte drastic energia electrică generată de energii regenerabile”, au spus aceştia.
Participanţii au convenit să accelereze ”eliminarea treptată a combustibililor, fosili fără încetare” – arderea combustibililor fosili fără a utiliza tehnologia pentru a capta emisiile de C02 rezultate – pentru a atinge zero net în sistemele energetice până cel târziu în 2050.
În ceea ce priveşte cărbunele, ţările au convenit să acorde prioritate ”paşilor concreti şi oportuni” pentru accelerarea renunţării treptate la ”producţia internă de energie pe bază de cărbune”, ca parte a angajamentului de anul trecut de a realiza cel puţin un sector energetic ”predominant” decarbonizat prin 2035.
Canada a spus clar că energia electrică pe bază de cărbune ar trebui să fie eliminată treptat până în 2030, iar Ottawa, Marea Britanie şi alţi membri ai G7 s-au angajat să facă acest lucrupână la acea dată, a declarat Wilkinson pentru Reuters.
”Alţii încă încearcă să-şi dea seama cum ar putea ajunge acolo în intervalul lor de timp relevant – a fost o conversaţie bună şi toată lumea se angajează să o facă şi încercăm să găsim modalităţi prin care unii care sunt mai dependenţi de cărbune decât alţii să găsească căi tehnice. cum să faci asta”, a spus el.
”Declarații uriașe”
”Angajamentele solare şi eoliene sunt declaraţii uriaşe ale importanţei că se vor baza pe superputerile energetice solare şi eoliene pentru a elimina treptat combustibilii fosili”, a declarat Dave Jones, care este şeful departamentului de date la institutul energetic Ember.
”Sperăm că acest lucru va reprezenta o provocare pentru Japonia, pentru care energia eoliană offshore este partea lipsă a puzzle-ului şi care ar putea contribui la decarbonificarea sectorul său energetic mult mai repede decât credea că este posibil”.
Ţara gazdă, Japonia, care depinde de importuri pentru aproape toate nevoile sale de energie, doreşte să păstreze gazul natural lichefiat (GNL) ca un combustibil de tranziţie pentru cel puţin 10 până la 15 ani.
Membrii G7 au spus că investiţiile în sectorul gazelor ”pot fi adecvate” pentru a aborda potenţialele deficienţe ale pieţei provocate de criza din Ucraina, dacă sunt implementate într-o manieră compatibilă cu obiectivele climatice. Ei au vizat 2040 pentru reducerea poluării suplimentare cu plastic la zero, devansând ţinta cu un deceniu.