Gal, ANRM: Trebuie accelerat procesul de intrare în faza de dezvoltare şi exploatare a gazelor din Marea Neagră

„Pe proiectul Neptun, toată lumea ştie că Exxon a decis să se retragă din România şi nu numai din România… Exxon este într-o campanie de vânzare de active pe întreg mapamondul. Ei s-au concentrat pe câteva zăcăminte de zona de vest a Africii şi în rest au vândut şi vând în continuare active din Marea Nordului, din Marea Neagră, din Marea Mediterană şi, probabil, se vor concentra spre alte zone. Procesul este în curs de derulare. Romgaz a făcut o ofertă şi, în acest moment, negociază achiziţia companiei ExxonMobil Bahamas, care este titular în procent de 50% în acordul pe Neptun Deep. Împreună cu OMV Petrom, care este cu 50%, celălalt partener din proiect, urmează să treacă la faza de dezvoltare. Aici avem o mică problemă, pentru că termenul-limită este martie 2022, când va trebui să declare intrarea în faza de dezvoltare a zăcământului comercial. Cei de la Exxon au venit cu o solicitare de a amâna acest termen, iniţial pe cinci ani, apoi pe trei ani, şi deocamdată sunt doar discuţii. Eu am spus că atâta timp cât sunteţi într-o negociere de a părăsi acordul petrolier nu pot să ştiu ce îşi va dori OMV Petrom şi cu noul partener, dacă acela va fi Romgaz sau altcineva”, a spus Gal.

Oficialul ANRM a adăugat că procesul de intrare în faza de dezvoltare şi exploatare a gazelor din Marea Neagră trebuie accelerat.

„Din discuţiile purtate în ultimul timp cu ExxonMobil, cu OMV Petrom, cu Lukoil, Romgaz şi toţi partenerii care sunt în Marea Neagră, datorită apariţiei Green Deal şi a situaţiei existente pe piaţa internaţională a gazelor, eu sunt de părere şi probabil că şi Guvernul va fi de aceeaşi părere, că trebuie accelerat procesul de a se intra în faza de dezvoltare şi exploatare a acestor gaze, pentru că după anii 2030 probabil că valoarea acestor zăcăminte se va reduce semnificativ, va scădea cererea de ţiţei şi de gaz natural şi nu vor mai rentabile din punct de vedere comercial. Investiţiile sunt foarte mari în zona de offshore. Doar pentru proiectul Neptun vorbim de cel puţin 3,7 – 4 miliarde de dolari pentru dezvoltarea zăcământului şi pentru exploatarea sa”, a menţionat reprezentantul ANRM.

În viziunea lui Gal, „nu trebuie să fie nimeni speriat că nu o să avem ţiţei sau gaz”, însă problema va fi că, peste 9 – 10 ani, „probabil vor dispărea maşinile cu motor termic şi se va diminua foarte mult cererea de ţiţei”.

„Unele zăcăminte comerciale din România sunt exploatate de 160 de ani. Sunt sonde care au fost săpate acum 100 de ani şi încă funcţionează. Rezervele dovedite, declarate de către companiile care sunt listate la bursă sunt la un anumit nivel, dar există şi rezerve care urmează un curs. Avem zăcăminte la Romgaz care au anul-limită economic, anul 2071. Pe de altă parte, datorită noilor tehnologii apărute şi a cercetării care se face în domeniu, există o mulţime de metode pentru creşterea factorului de recuperare, fapt care prelungeşte durata de viaţă a unui zăcământ. Deci, nu trebuie să fie nimeni speriat că nu o să avem ţiţei sau gaz. Problema va fi că peste 9 – 10 ani probabil că vor dispărea maşinile cu motor termic şi se va diminua foarte mult cererea de ţiţei. Pe de altă parte, va fi rentabil ţiţeiul cel mai ieftin”, a explicat Sorin Călin Gal.

Conform directorului general al ANRM, proiect Midia – Pelican al celor de la Black Sea Oil & Gas se află în derulare la acest moment, iar producţia efectivă de gaze naturale este preconizată să demareze în luna decembrie a acestui an.

„Acum patru ani, la o conferinţă dădeam primele date despre cele 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră şi mai spuneam ceva, tot atunci, că statul român va trebui să facă tot ceea ce este necesar pentru a se putea, cât mai repede, trece la exploatarea acestor gaze. Timpul a curs în favoarea noastră şi avem un proiect în derulare astăzi, care este în dezvoltare, Midia – Pelican al celor de la Black Sea Oil & Gas, şi care sper să înceapă în luna decembrie să producă efectiv primele gaze naturale. Situaţia pe celelalte perimetre nu este foarte îmbucurătoare. Cei de la Lukoil au săpat o sondă în cursul anului 2019 care a infirmat un model tehnologic stabilit iniţial şi în urmă cu câteva luni de zile au iniţiat o reprocesare a seismicii 3D urmând să intre într-o fază de doi ani de zile de evaluare a structurilor şi a zăcământului potenţial comercial din perimetrul Trident. Celălalt perimetru, al Lukoil şi Romgaz, au renunţat la el în 2017 pe motiv că nu prezenta un interes comercial. De asemenea, cei de la Lukoil, parteneri cu Romgaz pe perimetrul Trident, se uită foarte atent şi la dezvoltarea zăcământului folosind instalaţii existente sau în construcţie sau instalaţii viitoare care ar putea fi construite pe zăcământul Neptun. Şi noi considerăm că o exploatare comună a două perimetre este mai rentabilă din punct de vedere economic, scăzând costul instalaţiei de suprafaţă”, a afirmat Gal.

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), sub egida Ministerului Energiei, organizează, în perioada 6 – 8 septembrie, simpozionul Român al Energiei – SIREN 2021 cu tema „Sectorul Energetic Românesc – Şansa unui nou început”.

CNR-CME cuprinde cea mai mare reţea naţională de specialişti din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924.