Prelungirea apare în ordonanța-mamut publicată în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2021, OUG 143 “pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative”.
Iată textul din Ordonanță:
La articolul 177 alineatul (3.16 ), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
„a) În perioada 1 iulie 2020—31 decembrie 2022 producătorii de gaze naturale a căror producție anuală realizată în anul anterior depășește 3.000.000 MWh au obligația să oferteze anual vânzarea unor cantități de gaze naturale, cu livrare în perioada 1 iulie 2020—31 decembrie 2023, în mod transparent, public și nediscriminatoriu, pe piețele centralizate, în conformitate cu reglementările emise de ANRE;”.
Programul a fost lansat în 2020, în condițiile în care la jumătatea anului s-a liberalizat piața de gaze naturale și pentru casnici. Practic, Petrom și Romgaz au fost obligate să scoată la vânzare 40% din producția anuală pe Bursa Română de Mărfuri, întâi la prețuri care au ținut cont de cotațiile de la hub-ul de la Baumgarten, apoi cu referință de preț tranzacțiile deja încheiate pe piața internă. Ideea Guvernului și a reglementatorului a fost de a asigura cumva forțat o lichiditate pe piața de unde furnizorii cumpără gaze pentru clienții lor, după sfârșitul perioadei de reglementare. Petrom și Romgaz sunt obligate să pună la vânzare gaze cu livrare în viitor, pe trimestru, semestru, sezon cald/rece sau an gazier.
Au fost și voci care au acuzat GRP de-a lungul derulării lui. Unii au spus că furnizorii au avut astfel acces la gaz mai ieftin pe care l-au putut chiar exporta, alții au spus chiar că GRP, dimpotrivă, a provocat o anumită penurie de gaz în piață pentru că, obligați să respecte acel procent de ofertare pe scadențe și calendar prestabilite, producătorii nu au mai avut gaze să onoreze cererile care au apărut apoi, suplimentar, în piață.