CEJ a confirmat că studiul de impact nu este obligatoriu, dar ar putea fi solicitat în anumite circumstanţe, scrie Agerpres.
‘Neluarea în considerare a efectelor cumulative a unui proiect în raport cu alte proiecte nu înseamnă că în practică poate fi evitată obligaţia de a derula o analiză atunci când, împreună cu alte proiecte, este posibil să aibă efecte semnificative asupra mediului’, a anunţat Curtea Europeană de Justiţie.
Potrivit CEJ, este la latitudinea statelor membre să se asigure că se ţine cont de mărimea întregului proiect precum şi de efectul cumulativ al forajelor exploratorii. ‘Mai multe ţări nu au prevederi specifice referitoare la analiza efectelor cumulative şi ar putea fi obligate să-şi modifice legislaţia pentru a o alinia cu noua decizie a CEJ’, a declarat Lucas Bergkamp, partener la firma de avocatură Hunton & Williams.
Atât companiile energetice cât şi organizaţiile de protecţia mediului au salutat decizia publicată miercuri de ECJ. Organizaţiile de protecţia mediului susţin că decizia ECJ va întări standardele de mediu, în timp ce companiile energetice susţin că decizia ECJ confirmă propria lor interpretate a legislaţiei UE. Mai mult, companiile au subliniat că unele firme au efectuat din proprie iniţiativă analize cu privire la impactul lucrărilor de explorare a gazelor de şist.
Cazul adus în faţa CEJ a fost trimis de un tribunal din Austria după o plângere venită din partea municipalităţii din Strasswalchen, unde au fost efectuate lucrări de explorare a gazelor de şist. Grupul energetic austriac OMV a abandonat în 2012 planurile privind producţia de gaze de şist în Austria după ce a ajuns la concluzia că obstacolele pe care ar fi trebuit să le depăşească pentru a respecta normele de mediu fac proiectul neviabil din punct de vedere economic.
În România, grupul american Chevron a finalizat anul trecut procedura de explorare a gazelor de şist demarată la începutul lunii mai la sonda amenajată în perimetrul concesionat la Siliştea, în comuna vasluiană Pungeşti. În prezent, Chevron analizează informaţiile obţinute atât pe parcursul operaţiunilor de foraj, cât şi în urma investigaţiilor geo-fizice de sondă, pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale.